Hotărâre a SFÂNTULUI SINOD PERMANET AL BISERICII GRECIEI referitor la textele Sfântului și Marelui Sinod (Creta 16-26 iunie 2016).

HOTĂRÂRE

a Sinodului Permanent al Bisericii Greciei din 12 mai 2016 cu privire la trimiterea spre prelucrare și hotărâre definitivă în consfătuirea plenară extraordinară a Sinodului Bisericii Greciei din 24-25 mai 2016 asupra propunerilor de modificări, corecturi sau adaosuri, depuse [la Sinodul Permanent] de unii Preasfințiți Mitropoliți ai Bisericii Greciei, referitor la textele Sfântului și Marelui Sinod (Creta 16-26 iunie 2016).

Pe baza Scrisorii informative referitoare la această problematică, cu nr. de prot. 755/16-2-2016, a Preafericitului Arhiepiscop al Atenei și întregii Grecii, Ieronim, către Membrii Sinodului Bisericii Greciei.

În conformitate cu articolul 11 al Regulamentului de Organizare și Funcționare a Sfântului și Marelui Sinod:

”În cursul dezbaterilor asupra fiecărei teme, propunerile de amendamente, de corecturi, sau de adăugiri la textele aprobate în unanimitate de Conferințele Panortodoxe Presinodale și de Sinaxele Întâistătătorilor, referitoare la temele de pe ordinea de zi a Sinodului, sau la textul Mesajului Sinodului:

1. sunt depuse la Secretariatul Sinodului de delegațiile Bisericilor Ortodoxe Autocefale, pentru a fi supuse Plenului de către Președinte pentru ratificarea lor oficială printr-o decizie sinodală;
2. Aprobarea acestor amendamente, după încheierea dezbaterilor asupra lor, este exprimată, potrivit practicii stabilite la nivel panortodox, prin principiul unanimității delegațiilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale. Aceasta înseamnă că amendamentele care nu au fost acceptate în unanimitate nu sunt aprobate”.

I

Asupra Regulamentului de Organizare și Funcționare

al Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe

1. După cum se știe, Sinaxa Întâi-stătătorilor a hotărât că ”toate hotărârile, atât cele de pe durata lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod, cât și cele din stadiile pregătitoare ale acestuia, se vor lua prin unanimitate” (Mesaj al Întâi-stătătorilor din 6-9 martie 2014, paragraful 6)
2. Pe baza afirmației de mai sus, în acest Regulament există următoarele probleme:
3. Regulamentul acesta, pe care se va baza funcționarea Sfântului și Marelui Sinod din Creta, nu numai că nu a fost semnat de Delegația Patriarhiei Antiohiei la Sinaxa Întâi-stătătorilor din ianuarie 2016 de la Chambesy, din Elveția, dar reprezentantul Patriarhiei Antiohiei, Mitropolit în Germania, Isaac, a și notat text: ”Biserica Antiohiei nu este de acord și de aceea nu semnează”. (Vedeți semnăturile Întâi-stătătorilor pe textul Regulamentului). Prin urmare nu există Dar, fără un Regulament valabil nu e posibil să se întrunească și să funcționeze Sfântul și Marele Sinod.
4. Textul TAINA CUNUNIEI ȘI IMPEDIMENTELE LA ACEASTA nu a fost votat în unanimitate. Pentru că, pe de o parte, Patriarhul Georgiei nu a semnat acest text, iar reprezentantul Patriarhiei Antiohiei, Mitropolitul Isaac, în loc să semneze textul, menționează pe acesta:

”Biserica Patriarhiei nu este de acord și de aceea nu semnează”.

Prin urmare, nici acest text nu poate fi prezentat spre aprobare la Sfântul și Marele Sinod, în conformitate cu paragrafele 1 și 2 ale articolului 8 al Regulamentului.

Din acest motiv, se propune ca înaintea oricărui alt demers să se soluționeze următoarele două chestiuni, adică:

1. Aprobarea unanimă a Regulamentului de Organizare și Funcționare a Sfântului și Marelui Sinod.
2. Aprobarea unanimă a textului ”TAINA CUNUNIEI ȘI IMPEDIMENTELE LA ACEASTA”.

II

Referitor la cele două măsuri hotărâte de mai jos, adică:

1. Numărul limitat de participare din fiecare Biserică la Sfântul și Marele Sinod, deci și a Mitropoliților, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Greciei.
2. Un singur vot din partea fiecărei Biserici, deci și din partea Bisericii noastre, reprezintă măsuri necanonice, potrivit unora dintre episcopii eleni.

Se propune în acest sens de către aceștia participarea la Sfântul și Marele Sinod a tuturor Mitropoliților care sunt membri ai Sinodului Bisericii Greciei, având fiecare în parte cuvânt și un vot responsabil.

III

Cerere de îmbunătățire a textului ”Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană”

1. La paragraful A 3 este scris:

”3. Recunoașterea comună a valorii înalte a persoanei umane poate servi drept premiză a unei colaborări mai largi în acest domeniu. Bisericile Ortodoxe sunt chemate să contribuie la dialogul interreligios și la cooperare…”.

Pentru că pluralul din expresia ”Bisericile Ortodoxe” poate fi răstălmăcit de către unii, anume că în textul acesta se face referire și se recunoaște nu o Biserică Ortodoxă, ci multe Biserici Ortodoxe,

pentru că referirea la valoarea persoanei umane a creat deja discuții teologice încontradictoriu și

pentru că expresia ”Bisericile Ortodoxe sunt chemate să contribuie la dialogul interreligios și la cooperare” este posibil să fie răstălmăcită de către unii, cum că Biserica Ortodoxă acceptă sincretismul,

se propune ca paragraful de mai sus să fie completat și să se rescrie ca mai jos:

”3. Recunoașterea comună a valorii înalte a omului poate servi drept premiză a unei colaborări mai largi în acest domeniu. Biserica Ortodoxă este chemată să contribuie la dialogul interreligios și la cooperare, fără ca acest lucru să conducă în vreun fel sau altul la sincretism religios”.

1. Din acest motiv, se propune ca modificarea pluralului”Bisericile Ortodoxe” să fie introdusă și la paragrafele 16, 19 (de 4 ori), 20 și 21 ale acestui text și
2. Din acest motiv, se propune înlocuirea expresiei ”valoarea persoanei umane…”cu expresia ”valoarea omului” la paragraful A1, și expresia ”a persoanei umane” cu expresia ”a omului” de la paragraful C1 al aceluiași text.

IV

Respingere, modificări și îmbunătățiri la textul

”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”

1. Întrucâttextul ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine” îndreptățește concepțiile inedite ale ”teologiei baptismale”, ”bisericii divizate”, a celor ”doi plămâni” și a ”ramurilor” sau și ale altor teorii neortodoxe, care sunt absolut neatestate și fără precedent în teologia Sfinților Părinți ai Bisericii noastre Ortodoxe, prin îndreptățirea acestor teorii inedite, în realitate controversatul text recunoaște caracterul eclesial al cacodoxiei și al ereziei,

se propune de către anumiți Mitropoliți retragerea totală a acestui text de pe ordinea de zi a Sfântului și Marelui Siod din Creta (16-26 iunie).

2. Întrucât, pe de o parte, titlul subiectului acestuia a fost formulat cu claritate în mod ortodox, însă conținutul acestuia este în multe puncte neclar, iar în altele pare neortodox, din acest motiv s-au și scandalizat mulți, iar alții protestează, se propune de către anumiți Mitropoliți ca la Sfântul și Marele Sinod să aibă loc următoarele completări, amendamente sau modificări:
3. La paragraful 6 este scris:

”Potrivit naturii ontologice a Bisericii, unitatea sa nu poate fi distrusă. Biserica Ortodoxă recunoaşte existenţa istorică a altor biserici şi confesiuni creştine, cu care nu este în comuniune…”.

Întrucât pluralul ”altor… Biserici și…” este posibil a fi răstălmăcit și să se creadă de către unii că acest text recunoaște teoria neortodoxă a ramurilor, se propune a fi corectat ca mai jos:

”Potrivit naturii ontologice a Bisericii, unitatea sa nu poate fi distrusă. Biserica Ortodoxă cunoaşte existenţa istorică a altor confesiuni și comunități creştine, cu care nu este în comuniune…”.

Întrucât pluralul ”al bisericilor” există și la paragrafele 16, 19 (de 4 ori), 20 și 21,

Se propune ca schimbarea pluralului în singular să aibă loc și la paragrafelede mai sus (16, 19, 20, 21).

1. La paragrafele 16, 17, 18 și 19 ale acestui text se face referire la relațiile Bisericii Ortodoxe cu Consiliul Mondial al Bisericilor,

se propune ca aceste paragraf să fie eliminate cu totul din text.

1. La paragraful 20 este scris:

”Perspectivele dialogurilor teologice ale Bisericii Ortodoxe cu alte biserici şi confesiuni creştine sunt întotdeauna determinate pe baza criteriilor canonice ale tradiţiei bisericeşti deja constituite (canonul 7 al Sinodului II Ecumenic şi canonul 95 al Sinodului Ecumenic Quinisext)”.

Întrucât fragmentul ”Perspectivele dialogurilor teologice ale Bisericii Ortodoxe cu alte biserici şi confesiuni creştine… ” este posibil a fi răstălmăcit de către unii și să se interpreteze că Sfântul și Marele Sinod recunoaște teoria neortodoxă a ramurilor,

întrucât este necesar să se precizeze care sunt criteriile canonice ale tradiției bisericești deja constituite,

întrucât, în afara celor două sfinte canoane pomenite în mod clar, există și alte sfinte Canoane care stabilesc modul de primire a eterodocșilor în sânurile Bisericii Ortodoxe, astfel încât referirea să fie mai cuprinzătoare, se propune ca acest paragraf să fie rescris și introdus ca mai jos:

”Perspectivele dialogurilor teologice ale Bisericii Ortodoxe cu alte confesiuni și comunități creştine sunt întotdeauna determinate pe baza criteriilor canonice ale tradiţiei bisericeşti deja constituite, în conformitate cu sfintele Canoane ale Sinoadelor Ecumenice și Locale, preccum cum sunt Canoanele 46, 47 și 50 ale Sfinților Apostoli, Canoanele 8 și 19 ale Sinodului I Ecumenic, Canonul 7 al Sinodului II Ecumenic, canonul 95 al Sinodului Ecumenic Quinisext și Canoanele 7 și 8 de la Laodiceea.

Se precizează că, atunci când se aplică primirea prin iconomie a eterodocșilor prin libelus și Sfânta Mirungere, aceasta nu înseamnă că Biserica Ortodoxă recunoaște valabilitatea Botezului sau și a altor taine ale acestora”.

1. La paragraful 22 este scris:

”Biserica Ortodoxă condamnă orice tentativă de dezbinare a unităţii Bisericii, fie din partea unor persoane individuale sau a unor grupuri, sub pretextul unei presupuse apărări a Ortodoxiei pure. După cum mărturiseşte întreaga viaţă a Bisericii Ortodoxe, păstrarea credinţei ortodoxe pure nu este asigurată decât numai prin sistemul sinodal, care constituie dintotdeauna, în sânul Bisericii, judecătorul desemnat şi ultim în materie de credinţă”.

Întrucât este posibil ca textul acesta să fie răstălmăcit de către unii și să se creadă că Sfântul și Marele Sinod acceptă că infailibilitatea în Biserica Ortodoxă este exprimată de către Episcopii întruniți în Sinod, fără să se țină seama de întregul cler și popor ortodox,

se propune să se facă îmbunătățirea acestuia și să se formuleze după cum urmează:

”Biserica Ortodoxă condamnă orice tentativă de dezbinare a unităţii Bisericii, fie din partea unor persoane individuale sau a unor grupuri, sub pretextul unei presupuse apărări a Ortodoxiei pure. După cum mărturiseşte întreaga viaţă a Bisericii Ortodoxe, păstrarea credinţei ortodoxe pure este asigurată de conștiința Bisericii Ortodoxe, deopotrivă cler și popor, care se exprimă prin sistemul sinodal, care constituie dintotdeauna, în sânul Bisericii, judecătorul desemnat şi ultim în materie de credinţă”.

[Vedeți și Stylianos Harkianakis, Arhiepiscopul Australiei, Περίτο ἀλάθητον τῆςἘκκλησίας ἐν τῇ Ὀρθοδόξῳ Θεολογίᾳ[Despre infailibilitatea Bisericii în teologia ortodoxă],Ἀποστολική Διακονία τῆς Ἐκκλησίας τῆς Ἐλλάδος, Atena 2014²].

1. La paragraful 23 este scris:
2. ”Biserica Ortodoxă are o conştiinţă comună a necesităţii dialogului teologic intercreştin, care trebuie să fie totdeauna însoţit de mărturie în lume şi de acţiuni care să exprime „bucuria negrăită a Evangheliei” (1 Petru1,8), excluzând orice act de prozelitism sau altă acţiune de antagonism confesional provocator”.

Se propune ca la sfârșitul acestui fragment să se scrie între paranteze cuvântul ”Uniația”.

1. În continuarea acestui text este scris:

”În acest spirit, Biserica Ortodoxă consideră că este foarte important ca toţi creştinii, inspiraţi de principiile fundamentale comune ale credinţei noastre, să încerce să dea un răspuns unanim şi solidar, bazat pe modelul ideal par excellence al omului nou în Hristos, faţă de problemele spinoase pe care ni le pune lumea de astăzi”.

Întrucât următorul fragment din textul de mai sus: ”să dea un răspuns unanim şi solidar, bazat pe modelul ideal par excellence al omului nou în Hristos, faţă de problemele spinoase pe care ni le pune lumea de astăzi” prezintă o anume neclaritate redacțională,

se propune să se rescrie după cum urmează:

”În acest spirit, Biserica Ortodoxă consideră că este foarte important ca toţi creştinii, inspiraţi de principiile fundamentale comune ale credinţei noastre, să încercăm să dăm un răspuns unanim şi solidar, bazat pe modelul ideal par excellence al omului nou în Hristos, faţă de problemele spinoase, care ne provoacă, ale lumii de astăzi”.

Deci, întregul paragraph 23 trebuie formulat ca mai jos:

”Biserica Ortodoxă are o conştiinţă comună a necesităţii dialogului teologic intercreştin, care trebuie să fie totdeauna însoţit de mărturie în lume şi de acţiuni care să exprime „bucuria negrăită a Evangheliei” (1 Petru 1,8), excluzând orice act de prozelitism sau altă acţiune de antagonism confesional provocator (de exemplu, Uniația). În acest spirit, Biserica Ortodoxă consideră că este foarte important ca toţi creştinii, inspiraţi de principiile fundamentale comune ale credinţei noastre, să încercăm să dăm un răspuns unanim şi solidar, bazat pe modelul ideal par excellence al omului nou în Hristos, faţă de problemele spinoase, care ne provoacă, ale lumii de astăzi”.

1. La paragraful 24 este scris:

”Biserica Ortodoxă este conştientă de faptul că mişcarea pentru restaurarea unităţii creştinilor ia forme noi, pentru a răspunde noilor situaţii şi pentru a face faţă noilor provocări ale lumii actuale. Este imperios ca Biserica Ortodoxă să continue să aducă mărturia ei în lumea creştină divizată, pe baza tradiţiei apostolice şi a credinţei sale”.

Întrucât ultimul paragraf al acestui text este posibil a fi răstălmăcit de unii și să se creadă că Sfântul și Mare Sinod recunoaște că în ”lumea creștină divizată” este cuprinsă și Biserica Ortodoxă,

se propune să se adauge la text și cuvântul ”restul”, așa încât sensul pericopei să fie mai clar.

Astfel, se propune ca acest paragraph să fie formulat ca mai jos:

”Biserica Ortodoxă este conştientă de faptul că mişcarea pentru restaurarea unităţii creştinilor ia forme noi, pentru a răspunde noilor situaţii şi pentru a face faţă noilor provocări ale lumii actuale. Este imperios ca Biserica Ortodoxă să continue să aducă mărturia ei în restul lumii creştine divizate, pe baza tradiţiei apostolice şi a credinţei sale”.

1. În ultimul paragraf, nenumerotat al textului, este scris:

”Ne rugăm ca creştinii să lucreze în comun astfel ca ziua în care Domnul să împlinească speranţa Bisericilor Ortodoxe: „o turmă şi un păstor” (Ioan 10,16) să fie mai aproape”.

Întrucât expresia ”… Domnul să împlinească speranţa Bisericilor Ortodoxe” e posibil să fie răstălmăcită de unii și să se creadă din nou că Sfântul și Marele Sinod recunoaște multe Biserici Ortodoxe, iar nu UNA, așa cum este cu adevărat Biserica Ortodoxă,

și pentru că rugăciunea aceasta este formulată în duhul Sfinților Părinți de Sfântul Vasilie cel Mare în Liturghia sa, după ”Mai ales pentru Preasfânta…” și, de asemenea, și în rugăciunea ”ale Sfântului Ioan… Pomenește, Doamne”,

se propune să se rescrie acest text ca mai jos:

”Ne rugăm ca creştinii să lucreze în comun, astfel încât să fie mai aproape ziua în care Domnul să împlinească speranţa Bisericii Ortodoxe de a-i aduna pe cei risipiți și a fi „o turmă şi un păstor” (Ioan 10,16)”.

V

Îmbunătățiri propuse la textul ”Autonomia și modul ei de proclamare”

1. Există o neliniște serioasă asupra subiectului ”autonomiei”. Autonomia este o mare ispită și poate să conducă la fragmentări de state și la rupturi de popoare și probabil tinde la exacerbarea naționalismului, care a fost condamnat sinodal și panortodox.

Din aceste motive, se propune ca acest text să nu se discute la Sfântul și Marele Sinod.

2. Alți frați [episcopi] cer să se adauge o completare a paragrafului 2a al textului, ca mai jos:

La paragraful 2a este scris:

”Competenţa canonică pentru iniţierea şi încheierea procedurii de acordare a autonomiei unei părţi din jurisdicția sa canonică aparţine Bisericii autocefale de care depinde canonic Biserica proclamată autonomă.

Astfel:

1. Biserica locală care solicită autonomia, dacă îndeplinește condiţiile bisericeşti şi pastorale solicitate, depune în acest sens cererea sa la Biserica autoceală de care depinde, explicând și motivele importante care stau la baza cererii sale”.

Întrucât cu privire la acest subiect se fac diferite comentarii și mai ales că în spatele acestui text se ascund diferite interese, se propune ca în textul de mai sus, la paragraful 2a, să se adauge următorul paragraf:

”Eparhiile bisericești pentru care Tronul Patriarhal a emis Actul [??], nu pot solicita acordarea autonomiei, în virtutea statutului actual”.

Prin urmare, paragraful 2a al textului ”Autonomia și modul ei de proclamare” trebuie rescris ca mai jos:

1. Biserica locală care solicită autonomia, dacă îndeplinește condiţiile bisericeşti şi pastorale solicitate, depune în acest sens cererea sa la Biserica autocefală de care depinde, explicând și motivele serioase care stau la baza cererii sale.

Eparhiile bisericești pentru care Tronul Patriarhal a emis Actul [??], nu pot solicita acordarea autonomiei, în virtutea statutului actual”.

VII

Observații la textul ”Taina Cununiei și impedimentele la aceasta”

1. Este exprimată neliniștea și problematizarea față de exercitarea iconomiei în cazul căsătoriilor mixte a ortodocșilor cu eterodocșii.
2. De asemenea, se propune referirea în cadrul textului menționat și a ”Acordului de conviețuire”, care a fost votat de curând de Parlamentul Elen.
3. Textul acesta este introdus în Sfântul și Marele Sinod spre aprobare fără a fi acceptat în unanimitate. Pentru că, pe de o parte, pentru că nu are semnătura Patriarhului Georgiei, iar pe de altă parte, reprezentantul Patriarhiei Antiohiei, Mitropolitul Isaac, notează pe acesta: ”Biserica Antiohiei nu este de acord și de aceea nu semnează”.

Deci, în baza principiului unanimității și a paragrafelor 1 și 2 ale articolului 8 al Regulamentului de Organizare și Funcționare a Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, nu poate fi introdus spre dezbatere la Sfântul și Marele Sinod pentru votare.

Se propune retragerea și nediscutarea acestui subiect la Sfântul și Marele Sinod.

NOTĂ:

În urma scrisorii de informare, cu nr. de prot. 755/16-2-2016, a Preafericitului Arhiepiscop al Atenei și întregii Grecii, Ieronim, adresată membrilor Sinodului Bisericii Greciei, au trimis propuneri Sinodului Permanent următorii Preasfințiți Mitropoliți:

1. Mitropolitul Kalavritelor, Ambrozie,
2. Mitropolitul Spartei, Evtatie,
3. Mitropolitul Iliei, Gherman,
4. Mitropolitul Nafpaktosului, Ierotei,
5. Mitropolitul de Samos, Evsevie,
6. Mitropolitul Kastoriei, Serafim,
7. Mitropolitul Florinei, Teoclit,
8. Mitropolitul Pireului, Serafim,
9. Mitropolitul de Serres, Teologos,
10. Mitropolitul de Nea Smirni, Simeon,
11. Mitropolitul Glifadei, Pavlos,
12. Mitropolitul Mesogheei, Nicolae,
13. Mitropolitul Kithirelor, Serafim,
14. Mitropolitul Mesiniei, Hrisostom,
15. Mitropolitul Etoliei, Kosmas,
16. Mitropolitul de Hios, Marcu.

Sursa: graiulortodox.wordpress.com