Am auzit odată pe cineva zicând: „Hristos a înviat! Ei şi?”
Daţi-mi voie să dau un răspuns personal la acel „Ei şi?” După moartea soţiei mele cineva m-a întrebat cum îmi merge, cum fac faţă situaţiei. Eu am răspuns: „Hristos a înviat!” Neînţelegând, omul a spus: „Ei şi?”. Atunci i-am spus: „Dacă Hristos a înviat, atunci totul este bine. Nu am de ce să-mi fac griji. Dacă Hristos a înviat, atunci păcatele mele sunt iertate. Dacă Hristos a înviat, atunci mormântul soţiei mele şi toate mormintele sunt goale. „Pentru ce Îl căutaţi pe cel viu între cei morţi?” a întrebat Îngerul. Dacă Hristos a înviat, atunci El ne-a deschis porţile Raiului. „Astăzi vei fi cu Mine în Rai”, i-a spus Hristos tâlharului pocăit. Dacă Hristos a înviat, atunci nu mai este nicio situaţie în viaţă care să fie o fundătură. „În lume necaz veţi avea: dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!”
„Când oare a murit Dumnezeu?” l-a întrebat o preoteasă pe soţul ei într-o zi. „Ce vrei să spui?” a zis soţul. „Dumnezeu nu a murit!”. Atunci soţia i-a spus: „Păi după cât eşti de tulburat şi deprimat din pricina acelei probleme cu care te confrunţi, mă gândeam că poate Dumnezeu a murit. Că tu te porţi ca şi cum El ar fi mort.”
Paştile vin în fiecare an – şi, fireşte în fiecare Duminică – spre a ne aminti că Dumnezeu nu a murit şi totul e bine, fiindcă Hristos a înviat, a înviat cu adevărat.
Extras din Vitamine duhovnicesti pentru intarirea sufletului. Zi de zi cu Hristos de-a lungul anului bisericesc. vol. 1- Anthony M. Coniaris, Editura Sophia. via http://altarulcredinței.md
