„Oricât te-ai strădui, oricât de mult ai calcula și oricât de mult ți-ai dori să iasă bine, există totuși această lucrare a Duhului Sfânt în opera iconarului, care se vede abia la sfârșit, în momentul în care lucrările se împlinesc”, a declarat pentru Trinitas TV Daniel Codrescu, cel care coordonează pictura în mozaic a Catedralei Naționale.
„Faptul că am avut o echipă bine închegată a ajutat foarte mult la unitatea stilistică.”
„Au fost foarte multe provocări, inclusiv cele legate de dimensiunea foarte mare, fără precedent, de formă, de importanța obiectivului, de așteptările oamenilor care au fost foarte mari”, a relatat pictorul bisericesc.
El a mai enumerat provocări legate de logistică, de producția de materiale necesare – a teserelor de mozaic, de conceperea programului iconografic, și de dialogul dintre arhitectură, respectiv lumină și icoană.
„Condițiile din șantier au fost foarte grele, iarna am lucrat pe frig, umiditate, la înălțime, praf, împreună cu ceilalți muncitori din catedrală care făceau alte lucruri conexe”, a mai spus pictorul bisericesc. Iarna s-a lucrat și la temperatura de 5 grade pe șantier.
Catedrala Națională este pictată în prezent în proporție de aproape 70% – aproximativ 16.000 de mp dintr-un total de 25.000. Lucrarea este rodul muncii a peste 200 de pictori – în atelier și a 50 de persoane – pe schele.
Datorită materialității sale specifice, mozaicul imprimă imaginii un caracter extrem de dinamic, percepția vizuală modificându-se în funcție de momentul zilei sau de felul în care circulă lumina.
Conceptul iconografic
Iconografia cuprinde Biserica Epocii Apostolice, redată prin reprezentarea celor 12 apostoli, Biserica Epocii Patristice, a Sfinților Părinți din Bisericile de limbă greacă, siriacă, latină și slavă, dar și Biserica Ortodoxă Română veche și contemporană.
Sunt redate scene din Vechiul și Noul Testament, evenimente din viața Mântuitorului, a Sfintei Fecioare Maria, a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, Icoane ale Sfinților Îngeri, proroci și drepții Vechiului Testament și sunt reprezentați apostoli, ierarhi, martiri și mărturisitori din toate epocile istoriei Bisericii.
Iconostasul
În prima etapă, a fost împodobită cu mozaic o suprafață de aproximativ 3.000 de metri pătrați în zona iconostasului și a altarului. Iconostasul are o suprafață de 406,98 metri pătrați: cu o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri, este recunoscut de Academia Recordurilor Mondiale drept cel mai mare din lume.
Din absida Altarului veghează Maica Domnului Platytera („Cea mai cuprinzătoare decât Cerurile”). Cu înălțimea de 16 metri, Icoana este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă. Montarea a durat peste un an.
„Am optat pentru o variantă monumentală, în care s-a renunțat la toate elementele narative, descriptive, folosite întotdeauna în această reprezentare, pentru a sublinia această idee de Împărăteasă a Cerurilor”, a explicat Daniel Codrescu.
Cupola Turlei Principale
Icoana Hristos Atotțiitorul din Turla Pantocrator, turla principală, măsoară 12 metri în diametru. Chipul Mântuitorului are dimensiunea de 4,5 metri și a fost lucrat de Alina Codrescu, folosindu-se 2.400 de kilograme de piese.
„Proiectul pentru această Icoană l-am făcut în urmă cu aproximativ 5 ani, când am lucrat la planul iconografic. A fost una dintre piesele centrale și una dintre primele piese cu care început, dar nu a fost momentul potrivit să începem realizarea Icoanei”, își amintește Daniel Codrescu.
„Lucrul efectiv la Icoană l-am început în luna mai 2023, cu deosebită atenție în special pentru chipul Mântuitorului, care a durat aproximativ șase luni.”
„Realizarea lui în atelier a fost o lucrare foarte meticuloasă, care a necesitat o așezare în sine, o cinste pentru orice artist de a realiza o astfel de Icoană într-o viață. A fost realizată de către soția mea, Alina Codrescu”, a relatat coordonatorul picturii Catedralei Naționale.
Naosul și pronaosul
Naosul este realizat pe fundal de culoarea pietrei naturale, care pune în evidență mai bine strălucirea aureolelor Sfinților și a zone unde se află iconostasul și Altarul.
În 2025, cu doar câteva zile înainte de praznicul Adormirii Maicii Domnului, echipa a finalizat montarea Icoanei Maicii Domnului Oranta din cupola pronaosului Catedralei Naționale. Lucrarea de mari dimensiuni o înfățișează pe Născătoarea de Dumnezeu în rugăciune, cu mâinile ridicate, împreună cu Pruncul Isus.
Din programul iconografic nu lipsesc Cuvioșii și Mărturisitorii Ortodoxiei românești din toate epocile, inclusiv Sfinții mărturisitori din temnițele comuniste recent canonizați.
Ethos românesc
În mozaicurile edificiului au fost așezate cu măiestrie nu doar chipuri, ci și jertfa eroilor, năzuințele poporului și spiritualitatea unitară ce definește existența națiunii noastre.
Între mozaicurile migălos lucrate și-au găsit locul elemente și broderii inspirate din costumele populare românești, dar și motive preluate din picturile mănăstirilor din țara noastră sau din arta brâncovenească.
„Ne-am dorit, cei care am fost implicați, ca fiecare dintre credincioșii români să se regăsească prin ceva în această catedrală”, explicat Cristina Cojocaru, istoric de artă care face parte din echipa de pictură a Catedralei Naționale.
„De aceea, au fost folosite și anumite elemente care țin de ethosul național. Au fost introduse, de exemplu, pe intradosul glafurilor ferestrelor sau pe Sfânta Mahramă: putem să citim foarte discrete, într-o tratare în grisaille, aceste modele, aceste cusături specifice românești.”
Sursa: http://basilica.ro
