Suntem, deja, dincolo de jumătatea lunii iulie, cea de-a doua lună a verii, cunoscută în popor și sub denumirea de „Cuptor”, dată de temperaturile ridicate, adesea caniculare din această perioadă. Iulie este, totodată, un real motiv de bucurie și pentru elevii care au mai absolvit cu brio încă un an școlar și care acum se bucură din plin de binemeritata vacanță, dar mai mult decât atât, un prilej de sărbătoare pentru mulți dintre cei pe care-i cunoaștem și care ne sunt aproape. Peste 140.000 de români îşi aniversează onomastica de sărbătoarea Sfântului Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament.
De aceea, am considerat că este potrivit ca […] să aducem în atenția dumneavoastră […] câteva considerații de ordin istoric și etimologic, legate de originea și semnificația numelui Ilie, alături de derivatele sale.
Cine a fost Sfântul Ilie Tesviteanul?
Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul a trăit cu aproximativ 800 de ani înainte de întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în timpul regelui Ahab în cetatea Tesve, dincolo de râul Iordan. După ce regele Ahab s-a căsătorit cu o femeie pe nume Izabela din Sidon, care aducea jerfte zeului Baal, regele leapădă și el credința iudeilor și începe să se închine idolului, asuprindu-i pe frații lui credincioși de odinioară.
Ținând cont de acest fapt, Sfântul Ilie a fost ales de Dumnezeu să îi prorocească regelui faptul că poporul pe care îl conducea va fi lovit de o secetă aprigă, din cauza faptului că renunțare să îi slujească zeului Baal. Așa s-a și întâmpat: timp de trei ani și jumătate, cerurile au fost închise și nicio picătură de apă nu a căzut pe pământ. Bărbații, femeile, copiii, animalele domestice și animalele sălbatice, toate mureau din lipsa hranei, izvoarele secau, plantele se ofileau și nimic nu scăpa urgiei îngăduite de Dumnezeu, cu nădejdea că poporul Său rătăcit se va întoarce la credință. În tot acest timp, Sfântul Ilie s-a retras în pustie, la pârâul Cherit, unde își potolea setea cu apă, mâncarea fiindu-i adusă de corbi: „pâine şi carne dimineaţa, pâine şi carne seara”.
În cele din urmă, spre sfârsitul anilor de secetă, Sfântul Ilie îi propune împăratului Ahab să ridice un Altar pe Muntele Carmel si să aducă jertfă zeului Baal, dar și Dumnezeului iudeilor, spunându-i că „Dumnezeul Care va răspunde cu foc, Acela este Dumnezeu” (3 Regi 18, 24). În zadar cei 450 de preoți ai lui Baal au închinat rugăciuni înaintea zeului păgân, căci atunci când a venit rândului Sfântului Ilie să se roage, „s-a pogorât foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot şi lemnele şi pietrele şi ţărâna şi a mistuit toată apa care era în şanţ“ (3 Regi 18, 38).
Ajungând pe cele mai înalte culmi ale virtuții, Sfântul Proroc Ilie nu a fost îngropat așa cum se întâmplă în mod obișnuit. Pe când se afla prin pustiu alături de ucenicul său, Elisei, un vârtej de vânt i-a cuprins, iar Sfântul Ilie a fost ridicat cu trupul la cer într-un car de foc tras de cai.
Care este etimologia numelui „Ilie”?
Revenind la semnificația numelui, din punct de vedere etimologic, numele de „Ilie” a intrat în onomastica creștină pe filieră ebraică, provenind de la termenul Elijah / Eliyahu. La rândul său, acest nume este alcătuit din alte două numiri predilecte ale lui Dumnezeu în cultura ebraică, adică „El” şi „Jahve” și poate fi tradus prin expresii precum: „Jahve este Dumnezeul meu”, „Dumnezeu este Domnul meu” sau „Domnul este adevăratul Dumnezeu”.
Această ultimă expresie, care este o reală mărturisire de credință în câteva este, de fapt, concluzia episodului veterotestamentar care îl are ca protagonist pe Sfântul Ilie, după cum am văzut mai sus: în urma unei probei focului, câştigată de Marele și Slăvitul Proroc în fata adepţilor lui Baal, Dumnezeu trimite foc din cer, iar poporul înţelege pe loc faptul că „Domnul este adevăratul Dumnezeu”. Printre derivatele de la prenumele „Ilie” se numără: Iliuță, Eliana, Eli, Ilinca, Ilia, Lică, Iliuța, Eliah, Lia, Liana, Eliade, Iliuș, Iliev și altele.
Potrivit statisticilor existente în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, peste 140 de mii de români îşi aniversează onomastica în ziua de 20 iulie. Mai precis, dintre aceștia, 106.266 sunt bărbaţi, iar 35.790 sunt femei. Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, dintre derivatele masculine, cel mai întâlnit este Ilie – 95.391, iar dintre cele feminine – Ilinca, purtat de 22.228 de persoane.
Sursa: http://blog.bizanticons.ro/.
