Preot Alexandru Lungu
Țin legătura cu câteva mămici de prin țară care au primit diagnostice descurajatoare în ceea ce privește pruncii din burtică. De fiecare dată când îmi scrie o mămică care se află în cumpănă dacă să meargă contra indicațiilor doctorilor și să dea naștere unui așa zis copil cu handicap, nu ca și cum acești copii nu ar avea darurile lor, doar noi oamenii etichetăm lumea în bună si rea, niciodată Dumnezeu nu o face, încep negocierile cu Dumnezeu. Sunt clipele cele mai dificile din viața de preot și poate din afară când privești activitatea unui cleric, tot ce vezi sunt slujbele fastuoase, veșmintele scumpe, nişte burtoși îmbuibați de la atâtea praznice și multe altele ca acestea. Am învățat să devin imun când mă lovesc de prejudecăți, dar în același timp mă bucură când ele apar, altfel cum aș urma Crucea lui Hristos dacă totul este doar un șir nesfârșit de laude?
Și îmi scrie în seara asta una din acele mămici care conform analizelor, ecografiilor, dublu test, triplu test și altele ca acestea, toți parametrii indicau un copil cu probleme, care va schimba viaţa părinților odată pentru totdeauna.
De fiecare dată când îmi scrie sau vine la Biserică o astfel de mămică îi pun următoarea întrebare: poți trăi restul vieții neștiind mirosul pruncului pe care alegi să-l ucizi conform unor statistici, care de multe ori au dat eroare? Mai poți să te bucuri la fel de viață, trăind cu cea mai mică îndoială ca acel prunc ar fi putut să-ți lumineze restul vieții, iar tu ai mers pe sfatul uneori lipsit de empatie al medicilor? Slavă lui Dumnezeu, nu toți sunt la fel.
Și îmi scrie adineauri una din acele mămici care îmi storc broboane de transpirație atunci când știu că se apropie termenul final al sarcinii, iar ultimele zile negociez la sânge cu Dumnezeu, Te rog, nu mă dezamăgi, nu îmi îngădui o încercare mai mare decât pot duce, nici mie și nici mămicii pe care am întors-o de la avort. Și dacă totuși va fi deznodământul altfel decât speram, dă-mi puterea să îl cresc alături de părinţii lui, ca şi cum ar fi al meu. Iar mesajul din această seară m-a înălțat până la cer: “Părinte, este o minune de băiat, perfect sănătos. Vă mulțumesc cu inima pentru că nu m-aţi lăsat să-l scot din mine înainte să-l coc ca pe o pâine caldă. Vă iubesc.”
Îți mulțumesc Doamne. Sus inima! Sus!
