A greşi zilnic şi a te pocăi zilnic nu poate fi socotit o sporire, ci o batere a pasului pe loc în loc să mergi înainte.
Până ce pocăinţa nu covârşeşte şi păcatul nu se împuţinează, zilele noastre vor fi umplute de zidirea şi dărâmarea unuia şi aceluiaşi turn.
Aşadar, se cere stăruinţă din parte-ţi pentru a putea arăta, într-o bună zi, că a rămas ceva nesurpat din ce ai zidit ieri. Aceasta va fi cea dintâi zi din viaţa ta.
Extras din Gânduri despre bine și rău – Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Predania.
