Încovoiat a fost românul

Popor român îngenuncheat
Ce ți-ai uitat și Crezul Sfânt,
Strămoșii noștri ne-au lăsat
Încă un mare Legământ!

Ei ne-au lăsat cândva o țară,
Frumoasă precum alta nu-i,
Cu sfântă cruce în căscioară
Și cu Icoana prinsă-n cui!

Bătrâni frumoși cu ruga-n suflet,
Cu chipul blând și înțelepți
Măreți la sfat, uniți în cuget
Iar în credință sfinți și drepți!

Flăcăi viteji cu brațul tare
Ținut-au straja la hotar,
Nu au privit cu îndurare
Nici către turc, nici la tătar!

Nu și-au vândut credința sfântă,
În care-au fost sădiți ca neam,
Cu moartea s-au luat la trântă
Și-au biruit pe cel viclean!

Trecut-au prin amare patimi
Întemnițați pentru Adevăr,
Nu mai aveau nici somn, nici lacrimi
Doar răni adânci și trupul gol!

Dar ochii lor priveau departe,
Prin timp… Calvarul Dureros.
Și se-ntăreau călcând pe moarte
Biruitori precum Hristos!

Martiri au fost… întinși pe cruci
Cu spinii Lui încununați,
Cu sângele ce-a curs atunci
Vom fi ca neam răscumpărati!

Încovoiat a fost românul!
Încovoiat…dar nu învins,
În țara sa, el e stăpânul
Și-n ceruri Raiu-i e deschis!

Extras din volumul de poezii Cu Hristos pe drumul Crucii – Eliana Popa, Editura Grafix 2018.

Previous Post

Evanghelia zilei (Luca 11, 42-46)

Next Post

Viețile Sfinților – decembrie, ziua 1

Related Posts
Total
0
Share