Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, cunoscut și sub denumirea populară de „Postul Sâmpetrului”, este cel de-al treia post din cadrul anului bisericesc. El a fost rânduit de Biserica noastră în cinstea celor doi mari Apostoli ai creștinătății care au contribuit decisiv în lucrarea de transmitere și vestire a Sfintei Scripturi, dar și în organizarea creștinismului primelor secole.
Dacă aruncăm o privire în calendarul ortodox, vedem că în acest an Postul Sfinților Apostoli nu începe în lunea de după Duminica Tuturor Sfinților, ci într-o zi de marți, în săptămâna Pogorârii Sfântului Duh. Pentru că am observat în mediul on-line diferite luări de poziție legate de acest moment, vom explica în următoarele rânduri care este motivul acestei schimbări și de ce a ales Biserica noastră să „schimbe” data de început a Postului de vară.
Întâi de toate, trebuie să menționăm faptul că primele menționări scrise despre existența acestui post în cultul Bisericii apar în secolul al IV-lea, atunci când Constituțiile Apostolice vorbesc despre o săptămână de dezlegare după Praznicul Pogorârii Sfântului Duh, urmată de o altă săptămână de postire: „Deci, după ce prăznuiți Cincizecimea, sărbătoriți o săptămână și, după acea săptămână, postiți una, căci este drept să ne veselim pentru darul de la Dumnezeu și să postim după relaxare”. Mărturii ulterioare mai regăsim și la Sfântul Atanasie cel Mare, la Teodoret, episcopul Cirului sau la Leon cel Mare, care numeşte postul acesta „Postul de vară” (aestivum Jejunium). Se presupune că la început acest post a fost ținut doar în cadrul obștilor monahale, apoi a fost extins și în rândul mirenilor.
Apoi, este important să avem în vedere faptul că, după rânduială, în anii obișnuiți, postul începe luni, după Duminica Tuturor Sfinților și ține până în ziua de 29 iunie. Însă, cheia modificării din acest an constă în faptul că Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel are o durată variabilă de la an la an, deoarece el începe în funcție de data Paștilor, care și ea este schimbătoare. Mai exact, pentru că Paștile este sărbătorit între 4 aprilie și 8 mai, durata Postul Sfinților Apostoli se scurtează, de la 28 de zile (durata cea mai lungă) până la desființarea lui (în anii în care Învierea Domnului cade după data de 1 mai). Așa s-a întâmplat în anii 1945 și 1956 (Învierea a căzut pe 6 mai), când Sfântul Sinod a hotărât ca postul sa fie ținut trei zile înaintea sărbătorii Sfinților Apostoli, sau în anul 1983 (Învierea a căzut pe 8 mai), când postul a fost numai de două zile (27-28 iunie).
Pentru a evita aceste variații, mai ales în situațiile în care pur și simplu nu mai rămân suficiente zile pentru post, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit, prin hotărârea nr. 5721 din data de 10 iunie 2015, ca începând cu anul 2017, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, în situația anilor în care, în funcție de data în care este sărbătorită Învierea Domnului, ar avea o perioadă de 3 zile sau chiar mai puțin, trebuie să fie prelungit până la o perioadă de minimum 7 zile. Așa se face că, în acest an, postul începe într-o zi de marți.
Conform Pravilei celei Mari și Învățăturii pentru posturi din Ceaslovul Mare, în zilele de luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marți și joi cu untdelemn (și vin), iar sâmbăta și Duminica și pește. Dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu Doxologie Mare, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin. La hramuri și la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) se dă dezlegare la pește, în orice zi a săptămânii ar cădea. Spre exemplu, în acest an, dintre cele șapte zile de post, în patru vom avea dezlegare la pește: pe 22 iunie – de sărbătoarea Sfântului Grigorie Dascălul, pe 24 iunie – de Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și pe 26-27 iunie, fiind zile de sâmbătă și Duminică.
De reținut este și faptul că, pe parcursul acestui post, ca și în cazul celorlalte posturi de peste an, nu se fac nunți, chiar dacă anul trecut a fost unul dificil din acest punct de vedere, iar restricțiile impuse de pandemie au împiedicat desfășurarea petrecerilor. Explicația pentru care nunțile nu pot avea loc nici în zilele marilor Praznice Împărătești este aceea că noi, creștinii, trebuie să acordăm o importanță mult mai mare stării noastre sufletești în aceste zile, iar nu momentelor trecătoare. Atmosfera de post, în care intensificăm rugăciunea, pocăința și smerenia, nu poate fi „în ton” cu petrecerile lumești și cu distracția din timpul nunții. „A face nunți în aceste zile înseamnă a sfida, dacă nu chiar a batjocori rânduielile bisericeşti aşezate în vederea desăvârşirii noastre morale. De aceea se şi spune că nunțile oficiate în timpul Posturilor nu durează, ca un fel de pedeapsă a lui Dumnezeu şi plată pentru nesocotirea rânduielilor sfinte. Chiar dacă dobândim dispensă sau dezlegare de a face nuntă în asemenea perioade, este bine să nu le oficiem”, explică părintele Nicolae Necula, fost profesor de liturgică al Facultății de Teologie din București, referindu-se la motivele pentru care Biserica a oprit organizarea nunților în zilele de post.
Așadar, Postul Sfinților Apostoli ține șapte zile în acest an, începând cu data de 22 iunie. Șapte zile în care fiecare dintre noi ar trebui să intensificăm rugăciunea și milostenia și să ne primenim sufletele așa cum se cuvine, prin mărturisirea păcatelor în cadrul Sfintei Taine a Spovedaniei și prin primirea cu vrednicie a Sfintei Împărtășanii. Asemenea Sfinților Apostoli, care au făcut din vestirea Evangheliei principalul scop al vieții lor, să ne facem și noi apostoli ai iubirii lui Hristos față de semenii noștri și mărturisitori ai credinței într-o societate care tinde să reducă din ce în ce mai mult adevăratele valori.
Să ne rugăm Sfinților Apostoli în aceste zile, să le mulțumim pentru toate darurile pe care le-au revărsat în lume, în viețile noastre și ale celor apropiați nouă.
Sursa: http://blog.bizanticons.ro
