„Cu toată paza păzește-ți inima ta, căci din ea sunt ieșirile vieții” (Pilde 4:23)
1. Gospodarul îşi păzeşte de păsări ţarina însămânţată şi de omizi livada şi îşi păzeşte de fiare stâna, dar nimic altceva nu îşi păzeşte gospodarul (cu mai multă stăruință), decât casa de tâlhari, de foc, de ape, de fulgere, şi de toată necurăţia. Ce este casa pentru gospodărie, aceea este inima pentru om. Pentru acesta s-a zis: „Cu toată paza păzește-ți inima ta, căci din ea sunt ieșirile vieții”.
2. Din inimă izvorăşte sânge, iar în sânge este sufletul. Precum este sufletul în inimă, aşa este în omul întreg. Dacă apa în izvor este sărată, sărată va fi şi în râu; dacă este dulce în izvor, dulce va fi şi în râu. Cum este izvorul, aşa este şi curgerea râului.
3. Dacă şarpele te muşcă de deget, otrava lui n-ar lucra, dacă sângele n-ar duce-o la inimă. Când doctorul pune pe deget un leac, leacul nu ar ajuta dacă sângele nu l-ar duce la inimă. La inimă ajunge şi otrava şi leacul. Tot ce otrăveşte viaţa şi tot ce lecuieşte viaţa trebuie să ajungă la inimă şi să treacă prin inimă.
4. Acolo unde este centrul sistemului circulator sanguin trupesc, acolo este şi centrul sistemului circulator duhovnicesc. Inima trupească este organ al inimii duhovniceşti. Şi cu toate că aceasta este realitatea, totuşi şi această realitate este o mare taină.
5. Cu adevărat de nepătruns este această taină pentru mintea noastră, pentru că mintea este mai mică decât inima. Inima cuprinde mintea, iar nu mintea inima. Partea nu înţelege întregul şi nici cele mai de jos nu înţeleg cele înalte. Dumnezeu aşa a voit şi aşa a rânduit. Fericit este cel ce mai puţin cercetează tainele fiinţei lui Dumnezeu şi mai mult ascultă de poruncile lui Dumnezeu şi încă mai mult simte iubirea lui Dumnezeu în inima lui.
6. Sufletul este înveşmântat în porfira sângelui. Iar când veşmântul este atât de simţitor, cu mult mai mult este ceea ce acoperă veşmântul. Precum un pai poate molipsi şi strica sângele, aşa şi un singur cuvânt, o singură privire, un singur gând poate molipsi şi strica sufletul.
7. De aceea, să asculţi de doctorul trupesc când te învaţă: Îngrijeşte-te de sângele tău! Dar cu mult mai mult, să asculţi de doctorul Dumnezeu, când îţi porunceşte: „Cu toată paza păzește-ți inima ta, căci din ea sunt ieșirile vieții”. Păzeşte-ţi inima în inimă, miezul în coajă, flacăra în sânge, viaţa în veşmântul trupului. „Cu toată paza păzește-ți inima ta, căci din ea sunt ieșirile vieții” – zice Domnul.
8. Când şarpele muşcă mâna, mâna se leagă cu un garou, ca sângele otrăvit din mână să nu se ducă în inimă şi să strice izvorul sângelui. Când auzi un cuvânt rău, astupă-ţi auzul, ca otrava cuvântului să nu coboare până la inima ta şi să strice izvorul vieţii tale, fiul meu!
9. Când îți vine bogăţia, nu-ţi lipi inima de ea, spune Înţelepciunea în Cartea Vieţii. Îngrădeşte-ţi inima de bogăţie cu un gard înalt până la ceruri, ca inima ta neîntinată şi curată să se păzească pentru Cel ce o caută zicând: „Fiule, dă-mi inima ta!”
10. Mai stă scris în Cartea Vieţii: „Inima împăratului este în mâna lui Dumnezeu”. Dacă împărăţeşti asupra patimilor, atunci eşti un împărat adevărat. Atunci inima ta este în mâna lui Dumnezeu. Iar această mână povățuiește fără greşeală inima ta şi o îndreaptă spre împărăţia luminii şi a vieţii veşnice.
11. Dacă în cea dintâi săptămână a Postului Mare ţi-ai întărit convingerea că inima ta este a Dumnezeului şi Tatălui tău; dacă te-ai hotărât cu tărie să i-o dai Lui, atunci în a doua săptămână învaţă să-ţi păzeşti inima. Deprinde-te cu lupta vitejească pentru neîntinarea şi curăţia inimii tale, pentru a putea întoarce acest dar Celui ce ţi-a dăruit toate.
12. Luminează-ţi inima cu credinţa, întăreşte-o cu nădejdea, încălzeşte-o cu dragostea, tămâiază-o cu rugăciunea, curăţă-o cu lacrimile, hrăneşte-o cu Sângele Domnului şi o înalţă spre cer precum o candelă aprinsă. Numai aşa vei putea aştepta cu pace trecerea din această lume pământească în lumea cerească, fără cutremurul păcătosului sau mustrarea conştiinţei. De aceea, în această a doua săptămână a Postului Mare, înnoieşte des sfatul Tatălui: „Cu toată paza păzește-ți inima ta, căci din ea sunt ieșirile vieții”.
Extras din Inima în Marele Post– Sfântul Nicolae Velimirovici.
