Iubitule, nu vezi că și în hipodromuri cei care conduc caii, în timp ce toată lumea stă și îi aplaudă, ei nu-și întorc capul, nici nu se arată mulțumiți la strigătele oamenilor, ci privesc doar la un singur om, la împăratul care șade în mijloc, și luând seama la privirea lui, trec cu vederea toată mulțimea aceea, și doar atunci se mândresc, când îi încununează împăratul?
Deci, urmând și tu acestora, să nu iei seama în special la strigătele oamenilor, nici să lucrezi virtutea pentru acest lucru, ci să aștepți hotărârea Dreptului Judecător și, luând cuminte la privirea aceea, astfel să-ți rânduiești întreaga viață, încât și de pe aici de pe pământ să te hrănești mereu cu nădejdile bune, și în viața viitoare să te desfeți cu bunurile veșnice, pe care fie ca toți să le dobândim, cu Harul și cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, împreună cu Părintele Său Cel fără de început și cu Preasfântul Duh, Căruia I Se cuvine slava, puterea și cinstea, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. (Comentariu la Facere, 8, E.P.E. 2,126-130, P.G. 53,53-54).
Extras din Cuvinte de aur – Volumul II Smerenia, mândria, îngâmfarea, slava deșartă și lauda – Sfântul Ioan Gură de Aur, Editura Egumenița.
