Preot Alexandru Lungu
Iubiți oamenii. Pur și simplu. Chiar și pe cei ce nu vă iubesc. Dacă au nevoie de ajutor, oferiți-l fără tăgadă. Lăsați-i să vă eticheteze în fel și chip. Cu cât oamenii ne blamează mai mult, Dumnezeu are grijă să compenseze acea lipsă de iubire.
Acceptați iertarea când vi se cere. Oricât de greu ar fi să depășiți răul pe care vi l-au livrat în timp oamenii, lăsați de la voi. Fugiți de ceartă. Dacă ar fi să aleg între a pierde o confruntare pentru a păstra pacea și a mă lupta până la final aducând în jurul meu doar război, aleg să pierd de fiecare dată. Nu este semn de lașitate, dar am învățat faptul că timpul este cel mai bun judecător.
Nu vă comparați cu nimeni, toți au o luptă interioară, chiar și cei cu vieți aparent perfecte. Perfecțiunea există, doar în măsura în care acceptați toate imperfecțiunile vieții.
Cei mai importanți oameni sunt cei cu care împarți același așternut. Nu vă dați peste cap să fiți pe placul celorlați, veți înceta să trăiți în acel moment. Oamenii dezamăgesc, inclusiv noi o facem zilnic. Motiv pentru care așteptările să vă fie cu măsură, toți avem un trecut, dar totodată și un viitor. Oamenii pe care i-am ținut cu tot dinadinsul lângă mine i-am pierdut în timp. Doar cei cărora le-am lăsat libertatea să plece au devenit în timp apropiați. Ieri a trecut, astăzi e la final, în mâine există speranță. Sus inima!
