Preot Alexandru Lungu
Lăsați copiii să mănânce dulciuri. Nu le interziceți să se înfrupte din borcanul cu zahăr. Nu le calculați caloriile la fiecare masă. Nu trebuie să aibă unghiile de la mâini curate după o zi de stat pe afară. Dacă se culcă îmbrăcați cu hainele pe care le-au avut o zi întreagă la joacă nu faceți o tragedie din asta. Sunt zile când nu vor să se trezească până spre amiază, e momentul cel mai prielnic din întreaga lor viață să nu o facă. Sunt uneori mofturoși, capricioși și imposibil de stăpânit. Oare noi adulții suntem altfel? Vor să mănânce o pâine întreagă și nimic altceva. Da, și noi am făcut-o de atâtea ori. Nu îi îngrădiți să se joace cu ceilalți copii din cartier, să se lovească și uneori să găsească puterea să se ridice de jos singuri. Și în viață vor fi nevoiți uneori să se descurce fără niciun pic de ajutor.
Nu ezitați să îi pupați la orice oră din zi și noapte. Lăsați stereotipurile care îți spun că un copil trebuie sărutat doar prin somn, cine a inventat așa ceva nu a iubit niciodată.
Să nu vă pese de gura lumii, că ai voștri sunt neastâmpărați și imposbil de controlat.
Când să cerceteze lumea și să o exploreze dintr-un capăt în celălalt, dacă nu astăzi?
Iubiți-le toate defectele, fiecare neastâmpărare, orice gafă.
Doar ei ne ajută să nu uităm cât de importantă este iertarea și acceptarea celuilalt de lângă noi, cu bune și rele.
