Tânăra domnişoară Sofia Konstantinova a venit în vizită la familia Nilus în Schitul Optina şi la spovedanie s-a plâns Stareţului că, locuind în casă străină, e lipsită de posibilitatea de a ţine posturile.
„Dar de ce acum, în timpul călătoriei, în ziua de post v-aţi ispitit cu salamul?” – a întrebat-o Stareţul. Sofia Konstantinova s-a înspăimântat: „Cum a putut Stareţul să afle acest lucru?”.
O întâmplare asemănătoare a avut loc cu Sofia Mihailovna Lopuhina, născută Osorghina. Ea a povestit că a mers la Schitul Optina când era o tinerică de 16 ani. Mulţimea de o mie de oameni de lângă „hibarca” Stareţului a uimit-o (hibarcă se numea căsuţa de lemn, unde locuia Stareţul şi îi primea pe credincioşi).
Ea s-a suit pe un buştean ca să îl vadă pe Stareţ când iese. Nu după mult timp Stareţul a apărut şi, deodată, i-a făcut semn să se apropie. El a dus-o în chilie şi i-a povestit toată viaţa ei, an cu an, enumerându-i toate greşelile, când şi unde le-a săvârşit şi a pomenit persoanele după numele lor. Iar apoi i-a spus: „Mâine să vii la mine şi să îmi repeţi tot ce ţi-am spus. Nu am vrut decât să te învăţ cum trebuie să te spovedeşti”.
Extras din Moștenire duhovnicească – Starețul Varsanufie de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Bunavestire via http://doxologia.ro.
