Libertatea religioasă nu înseamnă libertatea de a batjocori credința celuilalt
Cuvintele proferate recent la Iași împotriva Cuvioasei Parascheva și a cinstirii Sfintelor ei Moaște nu pot provoca decât indignare și perplexitate față de nivelul la care a ajuns discursul pretins „religios” al unora.
Nu îți poți valida propria credință insultând credința celuilalt și făcând afirmații scandaloase la adresa Ortodoxiei. Libertatea religioasă nu înseamnă libertatea de a defăima și de a ofensa public simbolurile religioase ale altora.
Cu atât mai mult cu cât cadrul legal este cât se poate de clar. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor prevede la articolul 13, alineatul 2: „În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase”.
Este greu de înțeles cum pot fi proferate asemenea afirmații tocmai la Iași, în contextul unui eveniment care ar fi trebuit să fie unul de „muzică religioasă”, și în legătură cu Cuvioasa Parascheva, ale cărei Sfinte Moaște sunt cinstite anual de milioane de credincioși ortodocși veniți din întreaga țară.
Oricând am merge să ne închinăm la Moaștele Sfintei, trebuie să așteptăm. Sunt întotdeauna mulțimi mari de oameni veniți să se roage și să-i ceară ajutorul.
Această cinstire nu este un fapt marginal și nici o realitate pe care cineva să o poată ignora sau batjocori după bunul plac. Pentru milioane de persoane, Cuvioasa Parascheva este una dintre cele mai importante exemple ale credinței și evlaviei ortodoxe.
Cum se pot profera, așadar, asemenea enormități într-un asemenea context?
Libertatea de exprimare și libertatea religioasă nu pot fi transformate în pretexte pentru defăimare, ofensă și învrăjbire religioasă. Iar atunci când astfel de afirmații sunt făcute public, trebuie să avem cel puțin luciditatea de a le numi așa cum sunt.
Pentru că așa arată defăimarea și învrăjbirea religioasă, fapte pe care legea le interzice.
Preot Adrian Agachi