Să nu crezi în marea iluzie care se numeşte „lupta pentru existenţă.” Această vorbă are înţeles numai dacă înseamnă luptă pentru Dumnezeu, altfel e lipsită de înţeles.
Iar pentru cel ce şi-a găsit viaţa în Dumnezeu, nu mai este nicio luptă pentru existenţă. Dumnezeu nu este în nicio luptă cu nimeni. Singură prezenţa lui Dumnezeu aduce biruinţa lui Dumnezeu.
Lupta pentru a fi, în înţelesul obişnuit al cuvântului, înseamnă lupta pentru menţinerea cât mai lungă a trupului aici, pe pământ. Aceasta, deci, nu este o luptă pentru viaţă, ci o luptă pentru trup.
Că această sintagmă este iluzorie se poate vedea limpede din faptul că oamenii care nu au cunoscut-o, n-au trăit nici mai puţin cu trupul, şi nici mai nefericiţi decât cei care au trăit urmându-o.
Ci chiar dimpotrivă! Viaţa nu se răpeşte, viaţa se dă de bunăvoie de către Dătătorul de viaţă. Cine răpeşte viaţa, aceluia i se ia viaţa de la el.
Închipuieşte-ţi că oalele pline cu untdelemn ar începe să se lupte între ele pentru a vedea care vor rămâne şi care vor pieri. Ce va face olarul? Mai întâi va goli untdelemnul din oale, deoarece untdelemnul este mai de preţ decât oalele, şi va privi apoi un timp lupta hazlie a oalelor goale, iar în cele din urmă le va sparge pe toate şi va face altele noi.
De la cei ce se luptă pentru viaţă, necugetând la Dumnezeu ca la izvorul vieţii, Dumnezeu Îşi retrage viaţa şi pe ei îi lasă ca pe oalele goale.
Extras din Gânduri despre bine și rău – Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Predania.
