Maria bolnavă de cancer

Preot Alexandru Lungu

De câteva luni de zile primesc un pomelnic de la o persoană pe WhatsApp în care scrie doar atât: “Maria bolnavă de cancer”. După câteva astfel de mesaje îi scriu și eu câteva cuvinte și o întreb dacă o pot ajuta și altfel. La care ea îmi răspunde extrem de scurt: “Nu, părinte. Rugați-vă și atât.”

Adineauri primesc mesaj de la Maria și îmi spune următoarele: “Părinte, eu L-am descoperit pe Dumnezeu odată cu boala. De fapt aveam noțiunile de Dumnezeu, dar nu exista niciun fel de relație personală cu El. Nu mă rugam, nu mergeam la Biserică nici măcar de Crăciun și Paști. Cred că doar de câteva ori m-am intersectat cu Biserica la câteva cununii, botezuri și înmormântări. Când m-am îmbolnăvit de cancer pulmonar și am trecut peste șoc, o prietenă mi-a spus să merg la preot. De unde, părinte, pentru mine totul se rezuma la distracție și palpabil.

Am luat la rând spitalele din București, Cluj și Târgu Mureș. Am făcut tratamente, dar, după o perioadă, cancerul s-a extins și la alte organe. După ce mi-am dat seama că este o chestiune de timp până voi pleca de aici, am început să citesc.din Biblie. Ușor ușor am mai deschis câte o carte de rugăciuni și după câteva săptămâni am intrat în Biserică cu gândul să mă spovedesc, știind că oricum nu mai am nimic de pierdut. După spovedanie am simțit o ușurătate și dincolo de așteptări, chiar și frica de moarte părea că se diminuase simțitor. Preotul ținând cont de starea mea de sănătate mi-a dat Împărtășanie.

Din acel moment nu mi-a mai păsat dacă mor sau trăiesc. Nu pot explica, pur și simplu eram împăcată pentru prima dată cu orice fel de scenariu. V-am descoperit pe internet și am hotărât să vă las în fiecare vineri câte un pomelnic. De la o săptămână la alta starea mea devenea din ce în ce mai bună, până când într-o zi m-am hotărât să repet analizele și nu pot să vă spun, părinte, cancerul nu mai exista în nicio bucățică din corpul meu. Sunt vindecată de aproape 2 luni,  dar va trimit în continuare acest mesaj,  Maria bolnavă de cancer, pentru a nu uita niciodată ce m-a ajutat să-L descopăr pe Dumnezeu. Puteți să faceți public mesajul meu. Vă mulțumesc pentru toate postările. Am aflat multe despre Dumnezeu citindu-vă zi de zi ceea ce postați.  Continuați să ne inspirați. Vă îmbrățișez, drag părinte. Sus inima!”

Nu mai am nimic de adăugat. Maria…mulțumim.

Previous Post

Uităm de Dumnezeu când avem burta plină

Next Post

Apostolul zilei (I Corinteni 4, 17-21; 5, 1-5)

Related Posts
Total
1
Share