Meditaţie de Crăciun a Mucenicului Mircea Vulcănescu. Pentru cine S-a născut Hristos?

Ţie, aşadar, căruia ţi-a murit ce ţi-a fost drag, ţie, căruia ţi s-a stricat jucăria, ţie, celuia care te vezi păcătos, bicisnic, ţie, celuia care ai ucis atâtea lucruri sfinte, ţie, pe care viaţa te-a zdrobit şi pe care te paşte deznădejdea, iată că ţi s-a născut Prunc.
 
Ţie.
 
Acesta a venit, anume pentru tine, ca să îţi zică să nu fii întristat, să vindece rănile tale, să şteargă lacrimile tale, să-ţi spună că, la El, nimic din tot ce avu preţ nu are moarte…; că strădania ta nu va fi zadarnică…; că ruga ta s-a auzit la cer…; că El a venit să mântuie tocmai ceea ce era pierdut…
 
La El ai să recapeţi curăţia, ai să redobândeşti gustul de viaţă, ai să te afli iar întreg, pe tine însuţi strălucitor, împlinit până la statul fiinţei tale adevărate, cu tot ce ai încercat, cu tot ce n-ai izbutit şi ai să vezi că la El nu e pentru nimic moarte…, ci numai Înviere…, Bucurie…, Strălucire… şi Viaţă fără de sfârşit…!
 
O, dacă ar putea, numai, ochii tăi, ochii mei, să vadă Bucuria îndurării Sale. Poate că am orbi, de bucurie…