Preot Alexandru Lungu
… nu vedeți nici măcar o licărire de Hristos în noi. Dați drumul la câine în curți, zavorâți-vă în case, puneți lacăt pe uși. Dacă nu v-am bucurat nici măcar o dată când ne-am intersectat prin parohie, dacă nu v-ați întrebat pentru o clipă cine este preotul din parohia unde avem casa, dacă nu ați avut nevoie un an întreg de noi, nu faceți risipă de timp. Lăsați casa asa cum era și până acum, fără binecuvântare, fără stropi de apă sfințită, fără În Iordan botezându-Te Tu Doamne.
Nu vă controbăiți prin portofele, vă rog eu mult. Nu ne fluturați banii prin față când intrăm în casele voastre. Vă rog să nu ne întrebați cât costă contribuția și nici să așteptați să vă cerem ceva pentru vizita cu agheasma. Nu e troc, nu puteti plăti ceea ce este de neprețuit, vizita lui Hristos în casele voastre.
Dacă totuși vă este drag să intrăm chiar și pentru o clipă, uitați de neputinele noastre, iertați-ne stângăciile preț de o clipă, primiți binecuvântarea lui Hristos și întrebați-ne dacă vrem să vă fim cu adevărat preotul vostru, ăla care suferă cu voi la necaz și se bucură alături de voi la bucurie. D
acă vedeți în noi doar un taxator de impozite, doar popa cu catastivul de bani, dacă nu puteți dibui de sub reverendă nimic sfânt, nu ne mai deschideți niciodată ușa.
Dar vreau să știți un singur lucru: Hristos ne-a trimis în lume și ne-a ales din această lume, așa cu toate neputințele noastre. La fel cum și noi vă primim în scaunul de spovedanie și luăm asupra noastră neputințele voastre. Ne vom bucura dacă ne întâlnim, dar cu inima deschisă și cu Hristos în inimă. Sus inima! Sus!
