Sprijinirea duhovnicească
a omului aflat pe patul morții
În această încercare grea, rugăciunile celor apropiați şi ale Bisericii îi sunt de mare ajutor şi mângâiere omului. De aceea, Tradiția bisericească cere ca la căpătâiul mortului să se facă necontenit rugăciune; vreme de trei zile, se citeşte iar şi iar întreaga Psaltire şi toți se roagă pentru odihna sa.
În slujba de înmormântare se cere iar şi iar ca sufletul celui adormit să aibăparte de linişte şi pace în ceasul morții şi pe calea spre cealaltă lume, presărată, după cum vom vedea, cu încercări şi suferințe, de care doar agonisita faptelor bune şi rugăciunile Bisericii îl pot feri. Alinat de rugăciunile celor din jur, uşurat, sufletul se înalță la Cer cu nădejdea dobândirii vieții celei fericite, Biserica cerând de la Dumnezeu iertarea păcatelor sale ştiute şi neştiute, cu voie şi fără voie, şi curățirea de orice întinăciune a patimilor.
