Omul seamănă cu pământul. Îl curățești, îl sapi, spui „Slavă Ție, Dumnezeule!” și după puțin timp se umple din nou cu buruieni. La fel este și omul. Are ispite până ce moare. De aceea este nevoie de silirea firii neîncetată și de păzirea simțurilor neștirbită.
Omul și pământul
Related Posts
Ştefan cel Mare şi Sfânt- atletul lui Hristos
Arhimandrit Cleopa Iubiţi credincioşi, Astăzi, la 2 iulie, poporul român cinsteşte pe fericitul Voievod Ştefan cel Mare şi…
Cum puteam să le spun unor medici atât de mari că au greşit?
Odată, povesteşte Părintele Porfirie, m-am lovit la piciorul stâng. Mi-am rupt tibia şi peroneul – aşa se numesc…
Lângă noi trăiesc zilnic Îngeri
O lecție puternică pentru noi toți de Annie Lignou Uimitoarea poveste a unei chinezoaice adunătoare de haine vechi…