Am primit în zori de zi buna vestire,
De pe-un vârf de Munte Sfânt,
Frații îmi dau să sorb din potire,
Pacea din rugă, printr-un cuvânt.
Sfinte Dimitrie miruie-mi fruntea
Și ia-mi durerea, tu știu că poți,
Întinde-mi spre cer rogu-te, puntea,
Maică Sfântă, acopere-ne pe toți.
Îngerii poartă pe aripi ne-ncetată rugă,
Monahii se nevoiesc pentru mântuire,
Norii negri de pe cer în taină îi alungă,
Revărsând cascade luminoase de iubire.
Ecoul duce psalmii-n necuprinsa zare,
Între cer și mare suflete slujesc,
Sporirea revarsă în pace alinare,
Flori duhovnicești în suflete cresc.
Smeriți, cu dreapta lor socotință,
Povață ne dau din prețiose virtuți,
Urcând încet, încet, spre biruință,
Cu sudoare pe-nțeleptele frunți.
Candelabre se-aprind din bătrânii castani,
Miresme de tămâie se-nalță spre cer,
Munții cărunți, stăpâni, suverani,
Ocrotesc nevoitorii nevăzuți în eter.
Adriana Tomoni