La ora la care notăm aceste rânduri, mii și zeci de mii de pelerini vor fi trecut pe la baldachinul în care sunt așezate Moaștele Cuvioasei Parascheva și ale Sfântului Andrei Criteanul, oaspetele „de peste mări și țări” al Ocrotitoarei Moldovei. Nu este, poate, o simplă coincidență, faptul că sfintele oseminte ale marelui melod bizantin ajung în inima Iașului tocmai în 2023, an declarat în cadrul Patriarhiei Române drept Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești.
Așa cum am menționat în primele rânduri ale celui dintâi editorial al acestei săptămâni, în acest an ne propunem să vă aducem înainte câteva lucruri aparte legate de Sfânta. Așa se face că ne ținem promisiunea și vă aducem înainte un alt subiect, la fel de puțin cunoscut – poate – publicului larg: care este istorisirea coroanelor prețioase ce au împodobit osemintele Cuvioasei Parascheva de-a lungul anilor? Aflați, ca de obicei, în rândurile de mai jos.
„Asprii” domnului Vasile Lupu și comoara duhovnicească a Moldovei
Încă de la început, trebuie să consemnăm faptul că intenția noastră nu este să dăm acestor rânduri un caracter de cancan, ci chiar să îmbogățim, într-un fel, cultura duhovnicească a celor care poate nu cunosc anumite aspecte din viața Sfintei Parascheva. Important este nu tezaurul și metalele prețioase care șad de atâta vreme alături de dânsa, ci – evident – ajutorul pe care-l primim prin închinarea la Sfintele sale Moaște. Ajutor de care a fost conștient și Vasile Lupu, domnul Moldovei, om credincios și apropiat de Biserică, atunci când a plătit o sumă imensă pentru Moaștele Sfintei. În anul 1640, Patriarhia Ecumenică, având mari datorii față de Poarta otomană, a apelat la ajutorul domnului moldovean. Datoria propriu-zisă era, conform documentelor vremii, una deloc banală: aproximativ două milioane de aspri din vechea datorie și 48.000 aspri din datoria cea nouă. Asprul era o mică monedă din argint, de 1,2 g, și cu un diametru de aproximativ 18 mm. Denumirea românească de „aspru” provine din denumirea din greacă „aspron”, tradus prin „alb”, nume luat de la culoarea argintie a monedei. După ce a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, conducătorii ei de atunci, Patriarhul Partenie I, alături de membrii Sinodului său, au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, Moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfințirea și binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei (adică, al Țării Moldovei).
Coroanele Sfintei Parascheva
Trebuie să reținem că trei coroane au împodobit de-a lungul timpului osemintele Sfintei Parascheva. Prima coroană a Cuvioasei a fost confecționată din argint și a fost ornamentată cu câteva pietre prețioase. Nu se cunoaște cu exactitate anul în care a fost ea „făurită”, însă se presupune că datează din vremea Sfântului Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei (1875-1902), fiind contemporană – dacă putem spune așa – cu momentul în care a fost realizată și racla Cuvioasei, adică 1891. Astăzi, această coroană se păstrează în patrimoniul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
După mai bine de un secol, o femeie credincioasă din orașul Piatra Neamț avea să plătească pentru a-i confecționa Sfintei Parascheva o altă coroană deosebită. Spre deosebire de precedenta, aceasta era confecționară din aur masiv, dar textura era foarte subțire. Acesta a fost și motivul principal pentru care coroana nu a rezistat în timp, din cauza inflexibilităţii, întrucât știm că veșmintele Sfintei sunt schimbate de mai multe ori pe parcursul unui an, coroana fiind scoasă și așezată la locul ei tot de atâtea ori.
Nu în ultimul rând, cea ce-a treia coroană, pe care fiecare pelerin care trece astăzi pe la racla Sfintei o poate observa, este relativ nouă, fiind comandată în anul 2007 de către o doamnă evlavioasă din București, pe nume Mariana Bodo. Intrând în dialog cu arhimandritul Dosoftei Șcheul, actualul eclesiarh al Catedralei din Iași, acesta i-a transmis că îl cunoaște pe directorul Monetăriei Statului și a intervenit pentru realizarea acestei dorințe. Cu acest prilej, a fost dusă în Capitală și vechea coroană din argint, după aceasta realizându-se noua coroană, din aur. Potrivit Părintelui Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași și profesor de Istoria Bisericii Ortodoxe Române, coroana a fost creată în atelierele Monetăriei Statului după modelul inițial din argint. Aceasta are 1700 gr. şi „este realizată din aur masiv de 18k. Mai mult, şi această coroană a fost făcută de două ori, în primă fază ea fiind mai puţin flexibilă. Pentru că exista posibilitatea ca şi aceasta să se fisureze, a fost retopită şi refăcută după specificaţiile primite de la donatoare. Coroana, deosebit de frumos realizată, este acoperită cu pietre preţioase, iar costurile totale ale confecţionării sale s-au ridicat la 180.000 ron”.
O avere, ar spune unii, sau mai degrabă un gest de evlavie imensă, potrivit altora. Până la urmă, ochiul curat vede lucrurile drept și limpede, iar cel care caută scăpări, minusuri și părți profund negative, pe acelea le va vedea.
De aceea, în loc de încheiere, vă propunem un exercițiu de imaginație la mijloc de octombrie. Un exercițiu mai bun decât orice concluzie a celor consemnate în rândurile de mai sus: Oare cum ar fi arătat Iașul fără Sfânta Parascheva? Unde și-ar fi lăsat românii din țară și de peste hotare, dar și cei de alte neamuri toate tristețile, rugăciunile și nădejdile de ajutor? A ce-ar fi mirosit străzile Iașului dacă n-ar fi fost sutele de mii de fire de busuioc și de crizantemă trecute pe la racla Sfintei, și nici tămâia și miresmele slujbelor de priveghere din aceste zile? Cu siguranță, am fi fost cu toții mult mai săraci duhovnicește. Dar, Doamne, ce bucurie că o avem pe Cuvioasa alături! Că, până la sfârșitul veacurilor – tragem nădejde – va străjui aici, în nordul țării, iar de acolo, din Ceruri, va mijloci pentru tot sufletul creștinesc înaintea Bunului Dumnezeu.
Sursa: http://blog.bizanticons.ro.
