– Părinte, copiii de cinci-şase ani trebuie să postească înainte de Sfânta Împărtăşanie?
– Cel puţin seara trebuie să mănânce mâncare de post cu untdelemn. Dar aceasta este o problemă pe care o rânduieşte duhovnicul. Este mai bine ca mama să întrebe pe duhovnic, deoarece copilul poate avea o problemă de sănătate şi este nevoit să bea lapte.
– Părinte, cât trebuie să postească un copil?
– Dacă este sănătos, trebuie să postească. De altfel, acum există o mulţime de mâncăruri de post. Mai demult copiii posteau şi toată ziua alergau şi se jucau, dar mâncau de mai multe ori. În Farasa, în Postul Mare, toţi, mici şi mari, posteau până la ceasul al nouălea[1]. Părinţii îi adunau pe copii în Castru[2], le dădeau jucării, iar la ora trei după-amiază, când suna clopotul pentru Liturghia mai-înainte-sfinţită, mergeau şi se împărtăşeau. Sfântul Arsenie spunea: Dacă atunci când copiii se joacă toată ziua nu-şi mai aduc aminte de mâncare, acum când îi va ajuta şi Hristos oare nu vor rezista?
Cei mari, când nu postesc, sunt mustraţi de conştiinţă atunci când îi văd pe copii postind. Când eram mic lucram pentru mai multă vreme cu meşterul meu la câte o casă şi mâncam acolo, dar miercurea şi vinerea plecam acasă să mănânc, deoarece aceia nu posteau. Odată, într-o miercuri, mi-au adus o baclava. „Mulţumesc, le-am spus, dar postesc”. „Ia te uită, copil mic şi posteşte, iar noi, oameni mari, mâncăm de toate!”.
[1] Ceasul al nouălea după ora bizantină înseamnă ora 3 după masă.
[2] Veche fortăreaţă în Farasa, în care în perioada bizantină locuiau ostaşi împreună cu familiile lor, care erau rânduiţi de statul bizantin ca străjeri ai regiunilor mărginaşe ale imperiului.
Extras din “Viaţa de familie“- Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos, 2012.
