Evanghelia aceasta se potrivește „mănușă” perioadei de pandemie prin care tocmai am trecut. Un om era disperat pentru că nu-l putea ajuta nimeni; nici chiar Apostolii n-au putut face nimic pentru copilul lui. Ceea ce, însă, n-au putut face oamenii, a făcut Dumnezeu, atrăgând atenția asupra a ceea ce mai trebuia pentru a se împlini minunea:
1. „De poți crede, toate sunt cu putință celui ce crede!” – credință;
2. „Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieși, decât numai cu rugăciune
3. și post”.
„Toate sunt cu putință celui ce crede” – ne spune Domnul − dar mai trebuie și rugăciune și post. Putem noi oferi toate acestea? Iată, am experimentat cu toții frica de boala aceasta care a terorizat întreaga planetă, iar autoritățile ne-au oferit ca soluții salvatoare doar protejarea, distanțarea fizică (izolarea), dezinfectantul și vaccinul. Au fost eficiente acestea?… Ce ne spune Scriptura?
Scriptura ne propune drept protecție, în astfel de momente critice, credința: „În toate, luați platoșa credinței, cu care veți putea stinge toate săgețile cele arzătoare… Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu!” (Efes. 6, 16-17).
Scriptura ne cere izolare (distanțare) în rugăciune: „Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție” (Mt. 6, 6). Încă și „evanghelistul Vechiului Testament” ne îndeamnă: „Du-te, poporul meu, intră în cămările tale și închide ușa după tine; ascunde-te puține clipe, până când mânia va fi trecut!” (Isaia 26, 20).
Iar ca dezinfectant, Scriptura ne recomandă postul, care curățește (detoxifică) trupul, luminează mintea, încălzește inima și sfințește sufletul.
Pentru noi, cei încredințați că „niciun fir de păr din capul nostru nu va pieri” fără știrea Domnului (Lc. 21, 18), aceste măsuri de „austeritate spirituală” sunt mult mai vitale. Minunea pe care am așteptat-o și pentru care am implorat cu toții mila Domnului în decursul celor doi ani de pandemie nu s-a săvârșit doar cu simplă protecție, cu distanțare fizică, mască, dezinfectant și vaccin. Nu! Crize de felul acesteia și a celei militare, prin care trecem acum, nu pot înceta decât numai:
1. având drept protecție credința puternică în Dumnezeu, Cel care „poate oricâte voiește”;
2. prin distanțare (izolare) sfântă și protejându-ne cu masca cea duhovnicească a rugăciunii: „Pune, Doamne, strajă gurii mele și ușă de îngrădire împrejurul buzelor mele!” (Ps 140, 3);
3. ca dezinfectant folosind postul, ca cel care purifică întreaga noastră ființă;
4. iar ca vaccin – Sfânta Împărtășanie, Trupul și Sângele Domnului care, pătrunzând în toate mădularele noastre, ne poate „imuniza” de tot răul.
Dragii mei,
O cetate întreagă s-a arătat astăzi neputincioasă la durerea tatălui din Evanghelie, numai Dumnezeu nu! Cuvintele Domnului, însă, ne sunt adresate și nouă, celor de azi. Avem noi credință în puterea Lui nemărginită? Și dacă da, însoțim noi această credință cu rugăciune, post și Cuminecare Sfântă? Acestea sunt provocările și, totodată, soluțiile Evangheliei. Haideți să ne împlătoșăm trupurile cu credință sfântă! Să ne retragem în cămările noastre tainice, sfințindu-ne buzele, gura și inima cu rugăciune puternică, și să ne „imunizăm” sufletele cu post și Împărtășanie Sfântă, căci pe acestea le așteaptă Domnul de la noi! Acestea sunt condițiile Lui pentru a săvârși minuni în viața noastră.
Așa făcând, puternic și bun este El ca, așa cum a ascultat rugămintea omului disperat de astăzi, să împlinească și cererea care stăruie în sufletele noastre, ale tuturor, în aceste zile grele: Doamne, scapă-ne, că pierim!… Fă o minune și, precum ai oprit boala care a tulburat lumea în acești ani, oprește și războiul acesta care bate acum la porțile Europei! Iartă-ne păcatele și răutățile și nu ne pierde pentru necredința, nerugăciunea, nepostirea și neîmpărtășirea noastră cu Tine!…
† SEBASTIAN
Episcopul Slatinei și Romanaților
