Cu multă dragoste te îmbrăţişez frăţeşte şi mă rog ca Domnul Dumnezeu să trimită pe îngerul Său, prin care să-ţi dăruiască duhul răbdării, duhul credinţei şi al încrederii în El.
Ieri am primit scrisoarea ta şi astăzi mă grăbesc să-ţi răspund.
În urmă cu trei luni am coborât la Atena şi am făcut operaţie de cataractă la ochi şi, fiindcă nu mi-am recăpătat pe deplin vederea, îl pun pe N. să-ţi scrie ceea ce îi dictez eu.
Fă-te vrednic de chemarea ta, care a fost de la Dumnezeu. Chemarea este să suferi ca mucenicii, iar partea ta va fi cu sfinţii.
Să-ţi spun adevărul: te fericesc şi te invidiez.
Multa dragoste a lui Dumnezeu pentru tine te-a povăţuit să urci această Golgota.
Sfântul Ioan Gură de Aur rosteşte două cuvinte de laudă către mult pătimitorul Iov. Nu-l laudă pentru viaţa lui de mai înainte de încercare, pentru că era cinstitor de Dumnezeu, iubitor de străini şi se depărta de tot răul, ci îl laudă pentru răbdarea în încercarea pe care i-a trimis-o Dumnezeu.
În timpul ocupaţiei germane un tată sărac, cizmar, făcea multe perechi de încălţăminte pe care le dădea fetei lui să le vândă prin satele dimprejur.
Fetiţa mergea desculţă prin sate ca să le vândă, chiar şi atunci când timpul era ploios şi friguros.
Mergea uneori flămândă, alteori desculţă, ziua şi noaptea, iar în cele din urmă copila s-a îmbolnăvit de tuberculoză.
Însă mai înainte de a muri a fost tunsă monahie şi i-au pus numele Anisia.
Când au dezgropat-o, moaştele ei răspândeau mireasmă.
Uite, aşadar, ce rezultat a adus răbdarea în întristări.
În satul meu natal s-a petrecut un caz asemănător, cu o fată numită Vasilichi. Şi fiindcă acea copilă era robustă, tatăl ei o lua împreună cu el la toate treburile.
Din pricina multor rele pătimiri sănătatea ei s-a zdruncinat serios şi în cele din urmă a murit.
Un vecin de-ai ei, un om foarte evlavios, odată, pe când se ruga, a văzut vreo cinci-şase îngeri care Îl slăveau pe Dumnezeu, iar în mijlocul lor era şi acest suflet.
Uite, câtă slavă i-a pricinuit răbdarea!
Şi stareţul nostru, bătrânul Iosif, de asemenea spunea că toată viaţa lui a fost o mucenicie. Şi iată de ce l-a învrednicit Dumnezeu, ca moaştele lui să răspândească mireasmă.
Pentru rugăciunile sfântului nostru Stareţ îţi doresc şi ţie cele asemenea.
Cu dragoste frăţească,
Părintele Efrem Katunakiotul
(Epistolă trimisă unui monah bolnav de cancer, care se afla în pragul morţii)
Extras din Stareţul Efrem Katunakiotul – Ieromonahul Iosif Aghioritul, Editura Evanghelismos, 2004
