Preot Ioan Istrati
În istorie, diavolul a încercat mereu să omoare veșnic oameni. Iadul e atotmâncător, e loc berechet și demonul se hrănește cu suferință, așa că are nevoie mereu de victime noi, se hrănește cu lacrimile și cu durerea altora.
A încercat să omoare oameni învrăjbindu-i tâmp unii pe alții din motive ridicole și a iscat războaie cu milioane de morți. Dar mulți din cei omorâți mergeau la Dumnezeu căci erau nevinovați.
A inventat orgiile, desfrânarea, hybris-ul, perversiunile, pan-sexualizarea, prostituția. Dar erau deranjant de mulți oameni care nu cădeau în pofta cărnii.
A dezvoltat rațiunea demonică a uciderii prin avort, sodomie, eutanasie, dar, deși a câștigat milioane de suflete, victimele nevinovate le-au scăpat printre degete.
Azi diavolul te salvează cu forța de o iluzie, te bagă într-un coteț al fricii, te învrăjbește împotriva celorlalți, inventează mizeria verde, adică acea monstruozitate care transformă lumea într-un țarc de oi tâmpe.
Ceea ce nu știe demonul blestemat e că lacrimile mamelor la rugăciune pot stinge focul enorm pe care l-a pus pe pământ.
Să punem inima în genunchi și vom birui.
