Triodul (carte de cult, n.r.) specifică faptul că această perioadă se numește și Săptămâna Mare pentru că în ea s-au săvârșit minunile mari și mai presus de fire și faptele neobișnuite ale Mântuitorului nostru.
Sfânta și Marea Luni
În Sfânta şi Marea Luni din Săptămâna Patimilor se face pomenirea fericitului Iosif cel preafrumos şi se amintește de smochinul neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului.
Iosif, fiul Patriarhului Iacob din Vechiul Testament, este lăudat în cântările Deniei ca fiind o preînchipuire sau o prefigurare profetică a Domnului nostru Iisus Hristos.
„Hristos Domnul a făcut această minune asupra smochinului ca să ne cheme la umilinţă şi pocăinţă, la părăsirea păcatelor, simbolizate de frunzele frumoase, dar neroditoare, şi la cultivarea virtuţilor, întrucât fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească este un smochin neroditor”.
Sfânta și Marea Marți
Textele biblice rostite la slujbele din Sfânta și Marea Marți se referă la întunericul care este în cei ce nu-l au pe Dumnezeu în suflet. Pericopa evanghelică centrală a zilei este Pilda celor zece fecioare.
Pilda celor zece fecioare este un îndemn la priveghere, la trezvie. Patriarhul Daniel subliniază semnificația candelei și a uleiului din această parabolă:
„Există o mulțime de oameni foarte evlavioși, dar foarte zgârciți, adică nemilostivi. Aceștia sunt candele fără ulei, fără untdelemn. Candela fără ulei poate simboliza multa știință teoretică, dar puține fapte bune”.
„Candela fără ulei poate fi realizarea de sine, individualistă, narcisistă și egoistă, în totală nesupunere fașă de nevoile celor din comunitate. Candela fără ulei mai poate însemna și doctrina clară, dar fără iubire frățească”.
Sfânta și Marea Miercuri
În Sfânta și Marea Miercuri din Săptămâna Patimilor dumnezeieștii Părinți au hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul acesta s-a întâmplat puțin înainte de mântuitoarea patimă.
Cântările liturgice ale acestei zile pun în contrast dărnicia și smerenia femeii păcătoase cu lăcomia și viclenia lui Iuda, vânzătorul lui Iisus.
Sfânta și Marea Joi
În Sfânta şi Marea Joi din Săptămâna Patimilor sunt prăznuite patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, adică predarea înfricoşătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea (trădarea) Domnului.
La Denia din Joia Mare accentul cade pe cea mai mare virtute pe care o vedem în viaţa Mântuitorului: dragostea Sa îndelung răbdătoare.
„Sfinţii Părinţi ai Bisericii şi, mai ales, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne arată că Mântuitorul a biruit două feluri de ispite: ispitele plăcerii şi cele ale durerii, şi ne cheamă şi pe noi, pe creştini, care-i purtăm numele, să biruim şi noi aceste ispite”, spune Patriarhul Daniel.
Sfânta și Marea Vineri
Sinaxarul zilei precizează că se face pomenirea Sfintelor, mântuitoarelor şi înfricoşătoarelor Patimi ale Mântuitorului nostru lisus Hristos: scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţetul, piroanele, suliţa şi, înainte de toate, crucea şi moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi.
Se mai face pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El.
„Din slujbele din Sfânta şi Marea Vineri învăţăm să ne deschidem sufletul pentru ca Hristos-Domnul Cel Răstignit, cu prezenţa Sa nevăzută, dar reală, să ne dăruiască şi nouă putere duhovnicească de a birui răutatea cu bunătatea şi păcatul cu sfinţenia” – Patriarhul Daniel.
Sfânta și Marea Sâmbătă
În Sfânta și Marea Sâmbătă din Săptămâna Patimilor prăznuim îngroparea Domnului și pogorârea la iad.
Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt, iar cu sufletul Lui curat și dumnezeiesc Se pogoară și în iad.
Sufletul a fost despărțit prin moarte de trup și l-a dat în mâinile Tatălui. Tot Tatălui i-a dat și propriul Său sânge, fără să-I fie cerut; iar sângele Lui a fost preț de răscumpărare pentru noi.
„Sfânta și Marea Sâmbătă este ziua care leagă Sfânta și Marea Vineri, Paște al Crucii, de Ziua Învierii, sau Paștele Domnului. Sfânta și Marea Sâmbătă transformă tristețea în bucurie”, subliniază Părintele Patriarh Daniel.
Legătura dintre Crucea, Mormântul și Învierea lui Hristos se vede și în icoana Coborârii la Iad a Mântuitorului, care, în Ortodoxie, este și icoana Învierii Domnului, pentru că Învierea din mormânt a lui Hristos Cel Răstignit începe cu biruința Lui asupra iadului.
Informațiile referitoare la semnificațiile duhovnicești ale Săptămânii Patimilor sunt preluate din volumul „Foame şi sete după Dumnezeu”, al PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Basilica, Bucureşti, 2010.
Sursa: http://basilica.ro
