Minune din zilele noastre a Sfintei Mucenițe Filoteia, istorisită de Părintele Sofian Boghiu
Am să vă spun o întâmplare [care] a avut loc aici, în această mănăstire, în timpul primului război mondial.
Știți că la un moment dat țara noastră era ocupată – Muntenia – de nemți. Și Bucureștiul era sub stăpânire străină, conducerea noastră era în Moldova. Și Bisericile erau închise.
Sfânta Filoteia era mutată de la Argeș aici, în această Biserică [a Mănăstirii Antim, n.n.]. Nu știa nimeni însă că este aici, pentru că pe vremea aceea mănăstirea Antim era metocul mănăstirii Curtea de Argeș. Metoc, adică Curtea de Argeș avea o casă și o Biserică în București, și aici era ca și casa ei. Acesta era metocul mănăstirii Curtea de Argeș. Sfânta Filoteia era aici, însă păstrată în taină.
O biată mamă care avea patru copii pe front se ruga lui Dumnezeu, Maicii Sfinte și Sfinților lui Dumnezeu ca să-i ocrotească copiii, să vină sănătoși acasă de pe front.
Într-o noapte, după rugăciune îndelungă, a ațipit și a văzut interiorul Bisericii mănăstirii Antim, cum era atunci, și pe Sfânta Filoteia. A văzut-o stând deasupra raclei ei, vie și [Sfânta] i-a spus: „Dacă vrei sa-ți salvezi copiii, intră aici, fă o slujbă aici, la racla Moaștelor mele”.
S-a trezit imediat. A doua zi a venit aici și [Biserica] era închisă, încuiată. Întâlnește preotul și îl roagă să-i dea voie să vină la Sfânta Filoteia.
El a spus:
– Nu e, nu e Sfânta Filoteia aici!
– Părinte! Am văzut toată această curte, așa cum era curtea aici, și interiorul Bisericii. Aici, părinte, pridvorul, ușa asta am văzut-o. Vreau sa intru înăuntru, știu în care parte e Sfânta Filoteia!
Văzând preotul că nu se poate tăinui acest adevăr, i-a deschis. Într-adevăr, așa era cum i-a spus. A venit, a căzut în genunchi, a făcut un acatist la Sfânta Filoteia, la racla ei, și a plecat biata femeie foarte mulțumită și convinsă că fiii ei se vor întoarce sănătoși.
Și așa a fost, toți patru s-au întors acasă sănătoși, deci – o minune!
Ea, ca recunoștință, a comandat o Icoană, era atunci un părinte monah Gavriil, zugrav de Icoane. Și i-a spus ea cum a văzut-o pe Sfânta Filoteia în vedenia ei, și cu detalii – așa, așa, așa îmbrăcată…
Și Icoana care este acolo, la racla cu Sfintele Moaște, Icoana Sfintei Filoteia, este după dictarea acestei femei. Această țărăncuță îmbrăcată foarte simplu care s-a arătat așa cum era ea, așa i s-a arătat și acestei fericite mame, care, ca recunoștință, a poruncit să-i facă Icoana.
Și a rămas de atunci în acest sfânt locaș… A fost mai înainte aici, în acest colț, unde-i sfeșnicul acum – s-a mutat între timp acolo.
Și așa s-a petrecut cu acest semn de dragoste al Sfintei Filoteia către o mama care s-a rugat pentru salvarea copiilor săi din război.
Extras din Părintele Sofian Boghiu, Editura Bizantină.
