Faptele Apostolilor 24
- Iar după cinci zile s’a coborât arhiereul Anania cu câţiva bătrâni şi cu un oarecare retor Tertul şi i s’au înfăţişat procuratorului împotriva lui Pavel. †
- Iar după ce l-au chemat pe Pavel, Tertul a început să-l învinuiască, zicând: „Multa pace dobândită de noi prin tine şi bunele întocmiri făcute acestui neam prin purtarea ta de grijă,
- preaputernice Felix, totdeauna şi pretutindeni cu toată mulţumirea le primim.
- Dar, ca să nu te obosesc mai mult, te rog să ne asculţi, pe scurt, cu bunătatea ta.
- Că pe omul acesta noi l-am aflat ca pe o ciumă şi ca pe un urzitor de răzvrătiri printre toţi Iudeii din lume, fiind el căpetenia eresului Nazarinenilor . †
- El a încercat să pângărească şi templul; şi noi l-am prins şi am vrut să-l judecăm după legea noastră, †
- dar a venit tribunul Lysias şi cu multă silnicie l-a smuls din mâinile noastre †
- şi pârâşilor lui le-a poruncit să vină la tine. Tu însuţi cercetându-l, de la el vei putea să cunoşti toate învinuirile pe care i le aducem”. †
- Iar Iudeii susţineau laolaltă, zicând că acestea aşa sunt.
- Şi când procuratorul i-a făcut semn să vorbească, Pavel a răspuns: „Ştiind eu că tu de mulţi ani îi eşti judecător acestui neam, bucuros vorbesc pentru apărarea mea.
- Tu poţi să afli că nu sunt mai mult de douăsprezece zile de când m’am suit la Ierusalim ca să mă închin. †
- Şi nici în templu, nici în sinagogi şi nici în cetate nu m’au găsit luându-mă la’ntrebări cu cineva sau făcând tulburare în mulţime, †
- nici nu pot să dovedească cele ce spun acum împotriva mea. †
- Dar pe asta ţi-o mărturisesc: că potrivit Căii pe care ei o numesc eres, aşa mă închin eu Dumnezeului părinţilor mei, crezând în toate cele scrise în lege şi în profeţi, †
- având în Dumnezeu o nădejde pe care şi aceştia înşişi o aşteaptă, că va să fie o înviere a morţilor – şi a drepţilor, şi a nedrepţilor . †
- Şi întru aceasta mă străduiesc şi eu, ca înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor să am întotdeauna o conştiinţă neîntinată. †
- Iar după mulţi ani am venit să-i aduc neamului meu milostenii şi prinoase, †
- când nişte Iudei din Asia m’au găsit, curăţit , în templu, dar nu cu mulţime şi nici cu gâlceavă. †
- Ei, aceia, ei trebuiau să fie de faţă înaintea ta şi să mă învinuiască, dacă aveau ceva împotrivă-mi; †
- sau măcar aceştia să spună, ce nedreptate mi-au găsit când am stat înaintea sinedriului,
- dacă nu cumva doar acest singur cuvânt pe care l-am strigat stând între ei, că pentru învierea morţilor sunt eu astăzi judecat de voi”. †
- Dar Felix, cunoscând mai cu de-amănuntul cele despre Cale, i-a amânat, zicând: „Când se va coborî tribunul Lysias, atunci voi hotărî asupra pricinii voastre”.
- Şi i-a poruncit sutaşului ca Pavel să fie păzit, dar să aibă tihnă şi nimeni dintre ai lui să nu fie oprit să-i slujească. †
- Iar după câteva zile, Felix a venit cu Drusila, femeia lui, care era din neamul Iudeilor , şi a trimis să-l cheme pe Pavel şi l-a ascultat despre credinţa în Hristos Iisus.
- Şi vorbind el despre dreptate şi despre înfrânare şi despre judecata viitoare, Felix s’a înfricoşat şi i-a spus: „Deocamdată du-te, şi când voi avea prilej te voi chema din nou…”; †
- nădăjduind el totodată că Pavel îi va da bani ca să-l elibereze; de aceea trimitea după el mai des şi sta de vorbă cu el.
- Dar când s’au împlinit doi ani , în locul lui Felix a urmat Porcius Festus . Şi vrând Felix să le fie Iudeilor pe plac, l-a lăsat pe Pavel legat . †