Osea 9
- Nu te bucura, Israele, şi nici nu te veseli ca popoarele! Că de la Dumnezeul tău te-ai desfrânat şi ţi-a plăcut să iei simbrie pe fiecare arie de grâu . †
- Aria şi teascul nu i-au cunoscut; cât despre vin, i-a înşelat. †
- N’au locuit în ţara Domnului: Egiptul locuit-a Efraim, iar printre mâini de-Asirieni mâncăruri necurate vor mânca. †
- Ei Domnului nu I-au adus prinos de vin, nici Lui nu I-au plăcut jertfele lor; li s’au făcut ca pâinea plângerii: se vor spurca toţi cei ce le mănâncă; căci pâinea pentru sufletele lor nu va intra în casa Domnului . †
- O, ce veţi face’n ziua adunării şi’n ziua sărbătorii Domnului ?
- De-aceea, iată, vor scăpa din truda’n care i-a sleit Egiptul: Memfisul îi va primi, Iar Mahmasul i-o îngropa… Argintul lor?: Nimicul îl va moşteni; ciulini şi spini în corturile lor! †
- Venit-a ziua răzbunării, venit-au zilele răsplăţii tale!; şi Israel va fi cuprins de chinuri precum profetul cel ieşit din sine, ca omul purtător de Duh . Pe cât de multe-s nedreptăţile tale, pe-atât de multă-i nebunia ta. †
- Străjerul lui Efraim era cu Dumnezeu; profetul e un laţ încâlcit în căile lui toate; ei nebunie au înfipt în casa lui Dumnezeu. †
- Stricatu-s’au urmând întocmai zilele dealului ; iar El Îşi va aduce-aminte de nedreptăţile lor şi pe păcatele lor Se va răzbuna. †
- Eu l-am aflat pe Israel ca pe un strugure’n pustie şi le-am văzut părinţii ca pe o pârgă în smochinul timpuriu; dar ei s’au dus la Baal Peor şi’ntru ruşine s’au înstrăinat şi s’au făcut iubiţii la cot cu desfrânaţii . †
- Ca pasărea zburat-a Efraim; slăvile lor: din naşteri, dureri şi zămisliri. †
- Căci chiar dacă şi-ar creşte şi şi-ar hrăni copiii, nu vor putea’ntre oameni să aibă ei copii; de-aceea: „Vai, şi lor!” e carnea Mea’ntru ei. †
- Cum văd Eu, Efraim şi-a dat copiii pradă; da, Efraim e gata să-şi scoată, el, copiii să fie’njunghiaţi .
- O, Doamne, dă-le… ce oare le vei da?: pântece sterp şi sâni uscaţi! †
- Întreaga răutate le este în Ghilgal , că Eu acolo i-am urât; şi pentru răul ce se află în tot ce cugetă şi fac, îi voi zvârli din casa Mea: de-acum încolo nu-i voi mai iubi; mai-marii lor cu toţii-s nesupuşi. †
- Cuprins de întristare-i Efraim, că s’a uscat la rădăcini: el nu va fi să mai aducă rod; de-aceea, chiar de-ar fi să nască, în pântece le voi ucide dorul .
- Dumnezeu îi va lepăda, că nu L-au ascultat: rătăcitori vor fi ei printre neamuri. †
