Rut 2
- Noemina cunoştea un om care fusese un apropiat al soţului ei. Omul acela era foarte cuprins, din neamul lui Elimelec, iar numele său era Booz.
- Iar Rut, Moabiteanca, a zis către Noemina: „Mă duc în holdă să adun spicele care rămân în urma aceluia la care voi avea trecere”. Iar ea i-a zis: „Du-te, fiica mea!” †
- Şi s’a dus. Şi, mergând, aduna în holdă pe urma secerătorilor. Şi s’a întâmplat să nimerească în holda lui Booz, cel din neamul lui Elimelec.
- Şi, iată, Booz a venit din Betleem şi le-a zis secerătorilor: „Domnul să fie cu voi!” Iar ei i-au răspuns: „Domnul să te binecuvinteze!” †
- Şi a zis Booz către servul său, care era vătaf peste secerători: „Cine este tânăra aceasta?”
- Iar servul, care era vătaf peste secerători, i-a răspuns: „Tânăra este moabiteanca aceea care s’a întors cu Noemina din câmpia Moabului.
- Ea a zis: Lasă-mă să adun şi să culeg de printre snopi în urma secerătorilor!… Şi, de când a venit, de azi-dimineaţă până acum, nu s’a odihnit nici măcar atât în holdă”.
- Atunci Booz a zis către Rut: „N’ai auzit, fiica mea?: Să nu mergi să culegi în altă holdă; să nu te duci de aici, ci rămâi la un loc cu tinerele mele . †
- Şi ia aminte la holda în care seceră ei, şi mergi pe urma lor; că, iată, eu le-am poruncit băieţandrilor să nu se atingă de tine; iar când îţi va fi sete, mergi la vase şi bea de unde ei, băieţandrii, vor scoate apă”.
- Iar ea, căzând înaintea lui cu faţa la pământ, i-a zis: „Cum se face oare ca am aflat atâta trecere în ochii tăi, încât să mă iei în seamă, de vreme ce eu sunt o străină?” †
- Şi răspunzând Booz, i-a zis: „Mi s’au spus multe şi de toate despre cum te-ai purtat tu cu soacra ta după ce ţi-a murit bărbatul, despre cum i-ai lăsat tu pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara’n care te-ai născut şi ai venit la un popor pe care înainte nu l-ai ştiut.
- Domnul să-ţi r ăsplătească lucrarea!; multă să-ţi fie răsplata de la Domnul, Dumnezeul lui Israel, la Care ai venit să-ţi pui încrederea sub aripile Lui”. †
- Iar ea a zis: „Aflat-am trecere în ochii tăi, doamne, că m’ai alinat şi ai grăit pe inima slujnicei tale!; şi, iată, eu voi fi ca una din slujnicele tale”. †
- Şi i-a zis Booz: „Acum e vremea mesei; apropie-te aici şi mănâncă pâine şi înmoaie-ţi bucătura în oţet ”. Rut a şezut de-o parte de secerători, Booz i-a dat pâine, iar ea a mâncat şi s’a săturat, iar ce-a rămas a pus de-o parte. †
- Şi s’a ridicat să culeagă. Iar Booz le-a poruncit băieţandrilor: „Lăsaţi-o să adune şi de printre snopi, şi să n’o umiliţi.
- Mai mult, daţi-i o mână de ajutor şi lăsaţi-i într’adins din ce s’a secerat; lăsaţi-o să mănânce şi să culeagă şi să n’o ţineţi de rău!” †
- Aşa că ea a adunat în holdă până seara. Şi a îmblătit ceea ce adunase şi a fost ca la o efă de orz.
- Şi, luându-l, a intrat în cetate, iar soacra ei a văzut ce adunase. Iar Rut a adus şi i-a dat ceea ce a rămas după ce ea se săturase.
- Şi a întrebat-o soacra: „Unde ai adunat astăzi? şi unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te-a luat în seamă!” Iar Rut i-a spus soacrei sale unde a lucrat şi a zis: „Numele omului la care am lucrat astăzi este Booz”.
- Şi a zis Noemina către nora ei: „Binecuvântat este prin el Domnul, că El n’a încetat să facă milă cu cei vii şi cu cei morţi !” Şi i-a zis Noemina: „Apropie-se omul de noi!; e una din rudele noastre de-aproape…”. †
- Iar Rut a zis către soacra sa: „Da, şi mi-a mai zis: „Ţine-te aproape de tinerele mele până ce oamenii îmi vor termina tot secerişul!”
- Şi a zis Noemina către Rut, nora sa: „E bine, fiica mea, e bine că ai mers cu tinerele lui; aşa că nimeni n’o să se împiedice de tine într’o altă holdă”.
- Şi Rut s’a prins cu tinerele lui Booz să adune până se va termina secerişul orzului şi al grâului.