În Marea Egee, între Insula Rodos și țărmurile Asiei Mici, se află o insulă mică, numită Symi. În partea de S-V a insulei, într-un golf ferit de vânt (Panormos), se află Mănăstirea istorică a Arhanghelului Mihail Panormitul. Este unul din cele mai mari locuri de închinare ale Dodecanisului. Denumirea golfului Panormos, căruia se datorează numele mănăstirii, este de veche proveniență. Pentru etimologie sunt posibile două accepțiuni. Una legată de golf (ormos), Pan-ormos, iar alta de locul pustiu (ermos), Pan-ermos, unde a fost zidită mănăstirea. În Symi, în afară de Panormitis, există alte opt mănăstiri, închinate Arhanghelului Mihail, care corespund celor nouă cete îngerești.
Tradiția populară leagă întemeierea Mănăstirii Panormitului de evlavia poporului din insulă. Se menționează numele unei femei temătoare de Dumnezeu, Maria lui Protenie care, săpând în ogorul ei din Panormos, a găsit un iconiță mică a Sfântului Mihail Panormitul la rădăcina unui arbust. Femeia a luat iconița și, ducând-o în casa ei, a așezat-o printre celelalte icoane ale ei. A doua zi însă iconița a dispărut. Mergând iarăși la Panormos, a găsit-o în același loc. Adus-o din nou acasă, dar și de data aceasta a dispărut. Aceasta i-a pricinuit multă mâhnire. Noaptea în somn i s-a arătat însuși Arhanghelul „strălucitor și plin de slavă”, care i-a spus dorința lui de a rămâne în Panormos. Evlavioasa femeie a mers a doua zi la duhovnicul ei, iar acela a sfătuit-o să zidească o bisericuță pe locul unde a găsit iconița.
În anul 1806, sultanul Selim a dat un firman, în urma rugăminții Patriarhiei ecumenice, prin care se proteja mănăstirea și averea ei de orice „amestec dinafară”, samavolnicie a autorităților sau a funcționarilor ai însuși statului otoman.
Însemnat a fost sprijinul dat de mănăstire Revoluției grecești, așa cum menționează tradiția locală. Există un document al locuitorilor din Symi adresat lui Ioan Kapodistria (15 Decembrie 1830), în care se menționează despre acordarea unui sprijin economic de 7.000 groși. Se menționează, de asemenea, legăturile strânse ale mănăstirii cu locuitorii din insula Ydra și cu Andrei Miaoulis, familia căruia era legată duhovnicește cu egumenul Neofit II.
Biserica de astăzi a Panormitului este închinată Sfântului Arhanghel Mihail și are formă de bazilică cu o singură navă, este acoperită cu două cupole în formă de cruce. Renumitul pictor local, Neofit, se vede că a pictat o mare parte a Bisericii Panormitului. În partea dreaptă a Bisericii este așezat, în perete, iconostasul cu Icoana cea mare a Panormitului, vistieria cea mai prețioasă a mănăstirii și a întregii Insule Symi. Din inscripția care se află pe icoana făcătoare de minuni a Panormitului, se adeverește că a fost îmbrăcată în argint în 1724 de către Ioan Peloponisiul cu cheltuiala căpitanilor, a clerului și a comunității din Symi. Înaintea icoanei făcătoare de minuni, care adună respectul, așteptările și nădejdile poporului credinciosului popor sunt agățate mulțime de obiecte.
M I N U N I
Minunea cu gâsca
La muzeul Mănăstirii Panormitului se află un obiect deosebit, o gâscă de argint. Darul oferit mănăstirii se leagă de un caz petrecut în secolul trecut (XX).
Potrivit tradiției, odată a ancorat la țărm o corabie care avea căpitan grec și echipaj turc. Când au pornit motoarele să plece, corabia a stat pe loc, neputându-se dezlipi de port. Atunci căpitanul i-a întrebat pe bărbații echipajului dacă cineva dintre ei a luat ceva de la mănăstire, pentru care Panormitul îi împiedică să plece. Aceia au mărturisit că luat o gâscă și au mâncat-o. Numai după ce au făgăduit mănăstirii o gâscă de argint, au reușit să iasă din port.
Aceasta este o mărturie mică, însă grăitoare.
Vindecarea copilului paralitic
Într-o Duminică a venit la mănăstire un bunic pentru a-și boteza nepoțelul. Și ne-a istorisit minunea care s-a săvârșit cu fiul său de șase ani, care deodată a paralizat. A alergat la medici, dar aceia nu au putut să-l ajute. Deznădăjduit a ajuns la Mănăstirea Arhanghelului. Era în anul 1974, atunci când au intrat turcii în Cipru. În fiecare zi se făcea Liturghie și îl rugau cu multă căldură pe Arhistrateg ca să-i dăruiască sănătate acelui copil chinuit. La a șaptea Dumnezeiască Liturghie copilul s-a ridicat în picioare și a început să meargă prin Biserică. Cu lacrimi de bucurie și de recunoștință au mulțumit Domnului, deoarece, prin rugăciunile Sfântului Arhanghel Mihail, i-a dăruit sănătate copilului paralizat. După minune, tatăl a zidit o bisericuță în cinstea Sfântului Nicolae, nume pe care îl purta copilul.
Vindecarea scafandrului orb
Un pescuitor de bureți din Kalimnos – acum vreo 60 de ani – potrivit cu istorisirea fiului psaltului de la Biserica Sfântului Vasilie din Pireu, și-a pierdut vederea. Locuitorii din Kalimnos, așa cum este cunoscut, îl cinstesc foarte mult pe Arhanghelul Mihail Panormitul. Astfel acest scafandru din Kalimnos se ruga mereu Sfântului Arhanghel să-i dăruiască lumina și să vadă ca mai înainte. Și fiindcă minunea nu se săvârșea, a fost îmbarcat într-un caic și a mers la Mănăstirea Panormitului, crezând că dacă va merge la casa lui, Sfântul va auzi rugămintea lui. De îndată ce caicul a intrat în portul Panormitului, i s-au deschis ochii. Atunci fostul orb s-a aruncat în mare și a ajuns la mănăstire înotând. Apoi a mers și, închinându-se Sfântului, i-a mulțumit.
Salvarea unui avion deasupra Atlanticului
Un închinător al Sfintei Mănăstiri, pilot de meserie, povestește:
„Cu câțiva ani mai înainte, când eram mai începător în meseria mea, făceam zboruri Atena-America. Odată, deasupra Atlanticului, s-a petrecut o defecțiune mecanică pe care nu o puteam repara. Înfricoșat, am cerut pasagerilor să se roage fiecare la Sfântul său, pentru că ne aflăm în mare pericol și nu era acolo aproape uscat pentru aterizare forțată. După puțin timp văd un oarecare tânăr reparând defecțiunea cu îndemânare și mișcări rapide. Privesc mai bine și rămân trăsnit: tânărul avea aripi. M-am gândit că era îngerul meu păzitor. O inexplicabilă putere m-a ținut ca să nu leșin. După puțin a dispărut și am constatat cu nemărturisită bucurie că avionul nu avea absolut nicio problemă. I-am anunțat în grabă pe pasageri… Atunci s-a apropiat de mine o doamnă și mi-a spus cu smerenie înaintea tuturor:
– Cel pe care l-ai văzut, copilul meu, nu a fost îngerul tău păzitor, ci Arhanghelul Mihail Panormitul. Eu sunt de obârșie din Symi și lui m-am rugat.
Așadar, a continuat pilotul, ajungând acum aici și văzând icoana Arhanghelului, mi-au trecut fulgerător prin minte acele clipe dramatice și de bucurie… am leșinat”.
Din cartea Din minunile Panormitului, de I. M. Hatzifotis.
Traducere de Ierom. Ștefan Nuțescu