Slava deşartă

– Gheronda, de ce simt înlăuntrul meu un gol?

– Este din pricina slavei deşarte. Când urmărim să creştem în ochii oamenilor, atunci simţim înlăuntrul nostru un gol  – rodul slavei deşarte  –, fiindcă Hristos nu vine într-o inimă goală, ci în inima omului celui nou. Din nefericire, de multe ori oamenii duhovniceşti vor virtutea, dar vor şi ceva care să le hrănească mândria, adică recunoaştere din partea lumii, întâietate etc., şi astfel rămân cu un gol în sufletul lor, cu golul slavei deşarte. Nu există plinătatea, întrariparea inimii. Şi cu cât se măreşte slava lor cea deşartă, cu atât creşte şi golul din lăuntrul lor şi suferă şi mai mult.

– Gheronda, de ce simt greutate în nevoinţa mea?

– Nu te nevoieşti smerit. Cel care se nevoieşte smerit nu întâmpină greutate în nevoinţa lui. Dar când urmăreşti un lucru duhovnicesc, hrănit fiind de slavă deşartă, atunci sufletul simte greutate în nevoinţa sa. Celelalte patimi nu ne împiedică atât de mult în urcuşul duhovnicesc, dacă cerem cu smerenie mila lui Dumnezeu. Însă, când aghiuţă ne fură cu slava deşartă, ne leagă la ochi şi ne conduce pe cărarea lui cea anevoioasă. Atunci întâmpinăm mari greutăţi, fiindcă ne aflăm pe terenul diavolului.

Dar viaţa duhovnicească nu este ca viaţa lumească. Acolo, de pildă, ca să meargă bine o afacere, trebuie să se facă reclamă, să se împrăştie foi volante, să cauţi cumva să ieşi în evidenţă. În viaţa duhovnicească însă, numai dacă urăşti dorinţa cea lumească de a ieşi în evidenţă, de a te arăta, va merge bine lucrarea duhovnicească.

– Gheronda, cum voi alunga gândurile de slavă deşartă?

– Să te bucuri nu de cele pe care le urmăresc oamenii lumeşti, ci de cele potrivnice acestora. Numai cu cele potrivnice aspiraţiilor lumeşti te vei putea mişca în spaţiul duhovnicesc. Vrei afecţiune? Să te bucuri atunci când nu ţi se dă importanţă. Cauţi tron? Aşează-te pe un scăunel. Cauţi laude? Iubeşte defăimarea, ca să simţi dragostea lui Iisus Celui defăimat. Cauţi slavă? Iubeşte necinstirea, ca să simţi slava lui Dumnezeu. Iar când vei simţi slava lui Dumnezeu, te vei simţi fericit şi vei avea înlăuntrul tău cea mai mare bucurie dintre toate bucuriile lumii.

Extras din Patimi și virtuți – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.

Previous Post

Evanghelia zilei (Marcu 12, 1-12)

Next Post

Sfinţii Serghie şi Vah, mărturisitori luminaţi ai dreptei credinţe

Related Posts
Total
0
Share