Starețul Iacov Țalikis ne povestea:
Odată a vizitat Mănăstirea noastră un pastor protestant. Când m-au înștiințat că acel domn este „preot” al protestanților, l-am primit și i-am explicat cele despre Mănăstirea noastră, după care le-am spus părinților să-i pregătească ceva de mâncare.
Eu nu am stat împreună cu el la masă, ci m-am retras la chilie, deoarece aceasta cere rânduiala. Sfinții Părinți interzic rugăciunea în comun care precedă masa de obște.
∗ ∗ ∗
Altădată au vizitat Mănăstirea noastră doi ieromonahi athoniți cu o doamnă bătrână catolică, de origine rusă, care hotărâse să devină ortodoxă. Când cei doi ieromonahi au spus că, în urma hotărârii Sfântului Sinod, la astfel de persoane este suficientă Taina Mirungerii, fără Botez, Starețul a spus:
– Eu nu cunosc ce a hotărât Sfântul Sinod. Ceea ce cunosc este că Evanghelia spune: „Cel ce va crede și se va boteza, se va mântui”(Marcu 16, 6). De aceea, trebuie să se săvârșească, potrivit Canoanelor, Taina Botezului și a Mirungerii.
∗ ∗ ∗
Al treilea caz se referă la un catolic care voia să se boteze. Mai întâi Starețul l-a trimis la episcopul locului, dar acela a spus că nu este nevoie de Botez, ci numai de Mirungere.
Fără să comenteze cele spuse de episcop, a cerut părinților să aducă o cristelniță mare în Mănăstire și, ajutat de un arhimandrit, fiul duhovnicesc de-al său, l-a botezat canonic pe acel om în Paraclisul Sfântului Haralambie.
Extrase din Cartea Arhim. Ioan Kostov: „PROVIZII ANTIERETICE”, nu să hrănim, ci să luptăm împotriva ereziei, pp.55-56.