Arhim. Athanasie Mitilineos
Pentru subiectul de astăzi voi ruga mult dragostea voastră să aveți puțină răbdare, deși știu că totdeauna vă obosesc. Dar să știți că uneori lucrurile vin în așa fel, încât trebuie să ne ostenim.
Nu așteptați ca întotdeauna cuvântul lui Dumnezeu să fie ușor, lesne de înțeles și plăcut. Uneori trebuie să depunem osteneală ca să-l înțelegem. Nu vă ascund, iubiții mei, că pentru a înțelege uneori ceva, și aceasta se petrece foarte des, citesc și iarăși citesc, mă rog și iarăși mă rog, citesc din nou, revin, revin și iarăși revin stând multă vreme asupra textului, ca să înțeleg ceva. Așadar, așa cum vedeți, cuvântul lui Dumnezeu trebuie studiat cu stăruință și cu sila cucerit. De aceea nu veți murmura dacă astăzi cuvântul lui Dumnezeu va fi puțin mai profund și mai greu.
Moartea pe Cruce a lui Hristos este o taină. Are nu numai un sens moral, ci și unul tainic și liturgic. Este Paștile Noului Testament, în care însemnătatea ei tainică se descoperă în însăși Cina cea de Taină, despre care am vorbit în predicile din anul trecut. Pare, poate, ciudat faptul că Euharistia, adică taina Dumnezeieștii Liturghii, care s-a săvârșit pentru prima oară la Cina cea de Taină, a premers Golgotei. Căci acolo, în foișor, Iisus a spus Ucenicilor Săi: „Luați mâncați, acesta este Trupul Meu. Beți (din pahar) toți, (căci) acesta este Sângele Meu”.
Precum ați observat, când a luat pâinea și a spus „acesta este Trupul Meu” și când a luat paharul cu vin și a spus „acesta este Sângele Meu”, încă nu suferise mucenicia Crucii, astfel încât să-și poată da Trupul și Sângele Său. Apare nedumerirea, cum este cu putință să premeargă Cina cea de Taină, sau mai bine zis, taina Dumnezeieștii Euharistii cu Cina cea de Taină, Golgotei, care urmează? Cu toate acestea, deși premerge Cina cea de Taină, ea nu este simplu o ceremonie provocatoare, așa cum nici Dumnezeiasca Euharistie nu este simplu o amintire simbolică, ci este o Taină adevărată, deoarece Hristos Care le săvârșește pe amândouă este El Însuși Marele Arhiereu al Noului Testament.
Cina cea de Taină, Răstignirea și Taina Dumnezeieștii Euharistii, care au loc în fiecare Dumnezeiască Liturghie, sunt una și aceeași. Pentru că unul este Hristos, Marele Arhiereu. Prin urmare, Euharistia este Taina Răstignirii, a frângerii și a împărțirii Trupului lui Hristos, precum și a vărsării Sângelui Său.
Așa cum scrie Sfântul Grigorie de Nyssa, „Hristos nu așteaptă sila trădării, nici nu-i așteaptă pe iudei să se năpustească asupra Sa ca niște tâlhari, nici judecata nelegiuită a lui Pilat, astfel încât răul pe care l-au făcut aceia să se facă izvor mântuirii sobornicești a omului. În cadrul iconomiei Sale, Își asumă greșalele acelora într-o ceremonie liturgică inexprimabilă și neobișnuită. Se dă pe Sine prinos și jertfă pentru noi. Și devine totodată Arhiereu și Miel al lui Dumnezeu, Care alungă păcatul din lume, pentru că trupul jertfei nu este încă de mâncare, de vreme ce are încă viață în el. Și astfel, atunci când le-a dat Ucenicilor Săi să mănânce din Trupul Său și să bea din Sângele Său de bună voie și cu puterea tainei, Trupul Său era deja oferit într-un chip în care nimeni nu poate spune sau să vadă, în timp ce sufletul Său unit cu dumnezeiescul Cuvânt este atras spre acele locuri pe care le-a rânduit dumnezeiasca Sa putere”.
Adică, cele pe care ni le spune Sfântul Grigorie de Nyssa, precum observați, vor să spună următoarele: Că despărțirea de bună voie a sufletului de trup, despărțire despre care vom vorbi îndeosebi, și despre multe altele când ne vom referi la îngroparea Domnului, așadar această despărțire de bună voie a sufletului de trup, această agonie tainică a Sa, exprimă începutul tainei. Adică, așa cum observați, Hristos este deja în taina Crucii înainte de a începe Crucea. Și aceasta deoarece este aceeași persoană și, așa cum veți vedea în continuare, taina Crucii a început înainte de a fi lumea, înainte de facerea lumii, pentru că taina Crucii se află în Sfânta Treime. Vă va uimi aceasta, însă acesta este adevărul.
Prin urmare, nu putem spune de ce Cina cea de Taină premerge Răstignirii și de ce Hristos nu Și-a dat Trupul și Sângele Său după Învierea Sa, astfel încât să existe o urmare firească a lucrurilor. Nu. Hristos, așa cum spune Sfântul Grigorie de Nyssa în textul pe care l-am amintit, nu este constrâns nici de trădarea lui Iuda, nici de judecata evreilor și a lui Pilat. De nimic nu este constrâns pentru a săvârși taina dăruirii Trupului și Sângelui Său.
Din toate cele pe care le scrie Sfântul Evanghelist Ioan, ca să vedem continuarea, așa cum vă aduceți aminte, le-am văzut pe acestea despre care vă spun acum, am văzut că Evanghelistul Ioan spune că din coasta lui Iisus a început să curgă sânge și apă. Și ne-a mai spus că: „Cel ce a văzut a mărturisit și adevărată este mărturisirea lui”, și am văzut că taina aceasta este Biserica. Pentru că aceste două taine, cea a Dumnezeieștii euharistii și a Botezului, constituie Biserica. Prin Botez intrăm în Biserică, iar prin Dumnezeiasca Euharistie ne hrănim. Și așa cum a ieșit cândva Eva din Adam, din coasta sa, tot astfel și acum iese și noua femeie, noua mireasă, Biserica, din coasta Mirelui, a lui Iisus Hristos. Acestea le-am spus data trecută.
