Preot Visarion Alexa
Fiecare an care trece, mai răpește din lungimea vieții noastre.
“La mulți ani!”- urarea aceasta ar trebui să aibă rezonanță dincolo de moarte, în veșnicie, pentru că, în viața aceasta, este prea puțin.
Omul este o făptură veșnică ce trăiește doar o secvență temporară pe pământ.
Avem un testament, pe care aș vrea să-l așezăm în inimile noastre. El nu se referă la profesie, la poziția socială, ci este lăsat de Însuși Dumnezeu pe pământ.
Liturghia este acest testament.
La fiecare Liturghie ne rugăm să fim împreună, să nu ne dezbinăm.
Consider că o parohie este ca o căsătorie în care Domnul ne așază.
La început, cu toții trecem prin “focul cernerii”, în urma căruia unii rămân și duc testamentul unității mai departe, alții pleacă.
Într-o comunitate parohială în care oamenii au înțeles testamentul unității, lucrurile sunt frumoase, oamenii își arată cu ușurință dragostea unii față de alții, puterea de a ierta este mare, iar iertare vine rapid.
Cu toate acestea, deseori demonul poate dezbina, chiar și acolo unde lucrurile par indestructibile.
Încercați și-n parohie, ca și-n căsnicie, să treceți peste toate răutățile și invidiile și să rămâneți uniți în jurul a ceea ce poartă cel mai concret chip al testamentului lăsat de Hristos nouă: POTIRUL cu Trupul și cu Sângele Lui.
Încercați din toate puterile dumneavoastră să nu pierdeți lucrul acesta, care este de căpătâi pentru mântuire.
Nu contează ce profesie ai, nu contează câte virtuți ai, câte cunoștințe ai acumulat, ci în fața Lui Dumnezeu contează Împărtășirea cu El.
Sunt din 2004 preot și încerc în fiecare zi să pun acest testament în inimile oamenilor din parohie, dar și în a mea.
Nu vă mai clătinați atât de ușor, nu mai renunțați atât de ușor la Potirul dumnezeiesc, care aduce omului liniște și odihnă.
Cred că Potirul este o fereastră, o cale deschisă către Domnul, pe care vă invit să pășiți. Înțelegeți că sănătatea noastră sufletească, bucuria și nădejdea vieții noastre stau în putere Sfintei Împărtășanii.
