Tu ești vinovat că ai nădăjduit în tine

Sfântul Teofan Zăvorâtul spunea:

Să vă povestesc o predanie. Trăia un bătrân în pustie, la liniște. Au năvălit asupra lui dracii și au început să-l târască afară din chilie, ca să-l alunge cu totul din pustie.

Bătrânul a început să se apere de ei, însă aceia l-au dovedit. Când erau deja cu el la ușă și mai rămăsese puțin până să-l arunce afară, bătrânul, văzându-se la mare ananghie, a strigat: «Doamne lisuse Hristoase, de ce m-ai părăsit? Ajută-mă, Doamne!»

Îndată ce a strigat, S-a arătat Domnul și i-a împrăștiat pe draci, iar bătrânului i-a grăit: «Eu nu te-am pără­sit, dar, întrucât nu M-ai chemat, ci te-ai gândit că te descurci singur cu vrăjmașii, nu am venit să te ajut. Tu ești vinovat că ai nădăjduit în tine. Cheamă-Mă și vei vedea că ajutorul Meu este gata în­totdeauna.»

Spunând aceasta, Domnul S-a făcut nevăzut.

Această întâmplare, ce l-a înțelepțit pe bătrân, ne dă și nouă învățătură să nu ne tăvălim cu gândurile pătimașe, sfădindu-ne cu ele în gând, ci să ne rugăm îndată Domnului împotri­va lor.

Extras din De ce nu sunt înger. Povești de trecut timpul cu folos – traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, editura Sophia, 2018.

Previous Post

Cei care se ocupă cu vrăjitoria spun şi multe minciuni

Next Post

Fii acum și aici!

Related Posts
Total
66
Share
Post
Filter

Filter Search Results