Sfinții Mucenici Brâncoveni au fost canonizați de Sfântul Sinod în ședinta din 20 iunie 1992, când s-a hotarât ca “de acum înainte si până la sfârșitul veacurilor, binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanul, împreună cu fiii săi Constantin, Ștefan, Radu si Matei și cu sfetnicul Ianache, sa fie cinstiți cu sfinții, în ceata martirilor Ortodoxiei, pomenindu-i cu slujbe și cântari de laudă în ziua de 16 august, fiind înscriși în sinaxar, cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii noastre”.
După încununarea cea mucenicească, cinstitele trupuri ale Sfinților Brâncoveni au fost aruncate in apele Bosforului, iar capetele lor au fost înfipte in sulițe și purtate triumfal pe străzile Constantinopolului, apoi au fost expuse la poarta palatului Serai, după care au fost aruncate in mare. Câțiva creștini evlavioși au cules din ape trupurile Brâncovenilor, atâtea câte au mai gasit, și, în mare taină, le-au adus în curtea catedralei patriarhale. În cartea numită “Cronica romanilor și a mai multor neamuri”, întocmită în anul 1811, de istoricul Gheorghe Șincai, stă scris: “Și creștinii, dupa aceea, aflandu-le, le-au astrucat la Patriarhie.”Tot în mare taină, trupurile Brâncovenilor au fost duse și îngropate în biserica din Mănăstirea Maicii Domnului “Kamariotisa”, de pe Insula Halki, zidită de împaratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul si refacută de Sfântul voievod Constantin Brâncoveanu. Cu doisprezece ani mai înainte de sfârșitul său mucenicesc, voievodul roman daruise acestui locas monahal o danie de șase mii de bani de aur, iar celor care au venit să ia dania, înca o mie de bani de aur.
Insula Halki, numita de turci “Insula Heybeli”, se afla in Marea Marmara, înspre sud de Constantinopol, intre insulele Prinkipo si Antigona. În timpul împaratilor bizantini, pe toate cele trei coline ale insulei, exista cate o manastire ortodoxa. In partea sud-estica a insulei se afla Manastirea Maicii Domnului “Kamariotisa”. Aceasta este singura biserica bizantină păstrată pe insula, precum si ultima cladire construită de bizantini, mai inainte de cucerirea Constantinopolului, de catre otomani. În biserica acestei mănastiri au fost înmormantate, dupa cuviință, cintitele trupuri ale Sfinților Brâncoveni.Îndurerată doamna Maria Brancoveanu, împreună cu fiicele, ginerii și nepoții, care au scăpat cu viață, a fost închisa într-o cetate din Asia Mica, de unde s-a putut reîntoarce in țara abia dupa doi ani. După câțiva ani, în urma multor rugăciuni, doamna Maria a reușit să aducă în țara cinstitele Moaște ale mult-iubitului ei soț.
Moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu au ramas in biserica de pe insula Halki până în vara anului 1720, când credincioasa doamna Maria Brancoveanu le-a strămutat în Valahia. Deși mormântul din Mănăstirea Hurezi aștepta trupul voievodului, acesta a ramas gol, doamna Maria fiind convinsa că turcii vor căuta trupul voievodului în acel loc și, de îl vor găsi, îl vor pângări. Astfel, ea l-a inmormantat in Biserica Sfantul Gheorghe Nou, din Bucuresti, unde acestea se afla si astazi.
Pe lespedea de piatră a mormântului, doamna Maria nu a scris nimic. Doar o candelă mare, din argint, a fost așezată deasupra mormântului, pe marginea căreia sta scris: “Această candela, ce s-a dat la Sveti Gheorghe cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brancoveanu Basarab Voievod. Iulie, in 12 zile, leat 7228 (1720).” Această inscripție, așezată tainic pe candelă, a fost descoperita in anul 1914.
Sursa: www.crestinortodox.ro
