Omul…în loc să-l judec, aş putea să-l cunosc.
Iar dacă-l cunosc, de ce nu l-aş înţelege?
Și dacă-l înțeleg, de ce să nu-l ating c-o vorbă bună?
De ce să nu-i dăruiesc un strop din ce am mai bun în mine?
Se lucrează cu oamenii ca şi cu florile – delicat.
Altfel, nu mai e cine să ne întâmpine zilnic cu aprinse culori în privire, nici cu mâini întinse cu aroma parfumului dăruirii sincere. A-i fi frate celuilalt e un dar divin, preţul unui suflet se cunoaşte după oamenii pe care îi strânge în el.
Părintele Efrem Simonopetritul
