Vine episcopul Pentapolei!

Minunea Sfântului Nectarie:

Vindecarea unui demonizat la venirea sa la Eghina

„Vine episcopul Pentapolei! Acesta va mântui insula”.

Pe la sfârșitul verii anului 1904, Sfântul Nectarie al Pentapolei (1920) a mers în Eghina ca să întemeieze acolo Mănăstirea Sfintei Treimi, în care se odihnesc Sfintele și de minuni făcătoarele Moaștele sale.

În timp ce corabia care-l aducea se apropia de portul insulei, un tânăr demonizat, Spiridon, a căzut pe pragul farmaciei din Eghina și a început să strige:

  • Vine! Vine episcopul! Alergați să-l întâmpinați! Vine Sfântul care va mântui insula!Sfântul Nectarie

Câțiva oameni au încercat să-l liniștească, dar nu au reușit. O mulțime de curioși s-a adunat în jurul lui. Toți priveau cu durere la tânărul întins jos și se mirau de cele spuse de el. Câțiva au alergat la Părintele Mihail, preotul satului.

  • Părinte, Spiridon prevestește despre un oarecare episcop. Strigă că vine un episcop care va mântui insula.

Părintele Mihail a alergat să vadă ce se întâmplă. A trecut prin mulțime și s-a apropiat de tânăr, care continua să strige, scoțând spume pe gură.

  • Vine episcopul de la Rizario. Dumnezeu S-a milostivit de locul acesta. Vine Sfântul Pentapolei!

Părintele Mihail a privit mai multă vreme în tăcere pe nefericitul tânăr, apoi a plecat gânditor spre cheiul portului. În acea vreme a sosit și corabia de la Pireu. Printre călători Părintele l-a zărit pe episcop. A mers la el și, plecându-se cu evlavie, i-a sărutat mâna.

  • Bine ați venit în Eghina, Înaltpreasfințite! Pentru prima dată sunteți aici?

  • Da, pentru prima dată, a răspuns zâmbind Înaltpreasfințitul.

  • Veniți să mergem acasă la mine. Însă…

  • Vreți să-mi spuneți ceva?

  • Da. Iată, puțin mai departe de aici… Ne-a cutremurat un eveniment.

  • Ce eveniment?

  • Este în piață un tânăr sărac care se târăște pe jos, închide ochii și profețește cele viitoare. Acum stă întins la pământ și strigă că veți veni Înaltpreasfinția Voastră și veți mântui acest loc. Vă numește chiar om al lui Dumnezeu…, Sfânt.

  • Unde se află acel tânăr?

  • Pe aici, Înaltpreasfințite…

Peste puțin s-au aflat în fața farmaciei. Spiridon era încă întins la pământ. Cu ochii închiși și cu gura plină de spume, repeta mereu:

  • Vine episcopul… Vine să mântuiască locul… Va face Biserică… Va zidi o Mănăstire mare…

Sfântul Nectarie s-a oprit brusc, și-a ridicat ochii spre Cer și s-a rugat cu mintea. Apoi și-a ridicat bastonul și, astupând cu el gura tânărului, a spus poruncitor:

  • Duh viclean și necurat, în Numele lui Hristos Cel răstignit, îți poruncesc să ieși din tânărul acesta!

În aceeași clipă Spiridon a suspinat, și-a deschis ochii și s-a ridicat în picioare. Se slobozise de demon. Plin de recunoștință, s-a plecat și a sărutat mâna smeritului Ierarh care l-a făcut bine.

Din Viața Sfântului Nectarie, mitropolitul Pentapolei din Egipt.

Previous Post

Cugetarea mea este foarte simplă

Next Post

Artele marțiale și Credința Ortodoxă (II)

Related Posts
Total
0
Share