Peste lumea noastră, rece și-ntristată,
ce-și mai duce veacul doar din inerție,
vine iar Crăciunul, veste minunată,
vine iar Crăciunul, ca o bucurie.
”Steaua sus răsare, ca o taină mare…”,
n-a murit colindul, încă se mai cântă,
peste tot și toate, ca o alinare,
vine iar Crăciunul, Sărbătoare Sfântă.
Vin, în cete, Îngeri, până la fereastră,
să ne-aducă vestea, S-a născut Hristos…
ascultați colinda, boieri dumneavoastră,
dați iubirea toată, Domnului, prinos…
Vine iar Crăciunul, sufletu-mi inundă,
ninge cu speranțe pe-ale mele pleoape,
fulgii de zăpadă peste mine zburdă,
și se-aud colinde, undeva, aproape.
Mă întorc, cu gândul, în copilărie,
mă găsesc mai tânăr, mai curat, mai bun,
iar aștept minunea, o, ce bucurie,
tu să vii cu daruri, dragă Moș Crăciun!
Dumitru Grui
