Zis-a Avva Daniil: ne-a povestit nouă Avva Arsenie ca pentru el, deși poate chiar el era, că șezând un bătrân în chilia sa i-a venit un glas zicând: Vino și îți voi arăta lucrurile oamenilor.
Și, sculându-se, a ieșit și l-a dus pe el într-ul loc și i-a arătat un arap tăind lemne și făcând o sarcina mare și acela se ispitea să o ridice, dar nu putea. Și, în loc de a mai lua dintr-însa, el, mergând, mai tăia lemne și adăuga peste sarcină. Și aceasta o făcea vreme îndelungată.
Și mergând puțin mai înainte, iarăși i-au arătat lui un om stând lângă un lac și scoțând apa dintr-însul și turnând-o într-un jgheab găurit, din care curgea iarăși în lac.
Și i-a zis lui iarăși: vino să-ți arăt alta: și a văzut o Biserică și doi oameni călări pe cai ținând o prăjină de-a curmezișul, unul împotriva altuia. Și voiau să intre prin ușă și nu puteau, pentru că era prăjina de-a curmezișul și nu s-a smerit niciunul pe sine înapoia celuilalt, ca să întoarcă prăjina de-a dreptul și pentru aceasta au rămas afară de ușă. Și bătrânul a zis: aceștia sunt oamenii care poartă cu mândrie cumpăna, ca și cum ar fi a dreptății și nu s-au smerit ca să se îndrepteze pe sine și să călătorească pe calea cea smerită a lui Hristos. Pentru aceasta și rămân afară de Împărăția lui Dumnezeu.
Iar cel ce tăia lemne, este omul cel întru multe păcate, care în loc de a se pocăi, adaugă alte fărădelegi, întru păcatele sale.
Și cel ce scotea apa, este omul cel care face lucruri bune, dar pentru că are întru dânsele amestecare rea, cu aceasta a prăpădit și lucrurile cele bune ale sale.
Deci tot omul trebuie să fie treaz la lucrurile sale, ca să nu se ostenească în deșert.
Extras Patericul egiptean– Avva Arsenie.
