„Experiența pe care mi-a prilejuit-o această cercetare, m-a convins de faptul că o abordare științifică a bolii din primele zile ale manifestării simptomelor poate să o transforme cel mult într-o viroză mai severă, chiar pentru cei cu cei mai mari factori de risc. În același timp, persoane cu factori de risc scăzuți pot face o formă foarte gravă, chiar fatală în momentul în care nu se vor trata deloc corespunzător până la apariția inflamației, a furtunei de citokine și a unei posibile internări cu o intubare de urgență.”, scrie biofizicianul Virgiliu Gheorghe în preambului unui studiu exhaustiv pe tema COVID-ului, cu 11 anexe și peste 300 de trimiteri științifice, din care veți afla care este profilaxia COVID-ului și cum poate fi distrus virusul înainte de a-și face de cap dar și după. Studiul, publicat zilele acestea pe Imuno-Medica.ro, se adresează deopotrivă oamenilor simpli și celor educați cât și specialiștilor și medicilor care se confruntă cu virusul în „prima linie”. Doctorul în bioetică subliniază în interviul pe care ni l-a acordat în exclusivitate pe marginea studiului său de la Imuno-Medica – descoperit și citit rapid de noi -, că mass media și campaniile guvernamentale au datoria să avizeze românii asupra posibilităților de întărire a imunității, care pot salva vieți poate mai mult decât alte mijloace coercitive. Soluția oferită de dr. Virgiliu Gheorghe este așadar întărirea imunității, pentru care dă în studiul său toate metodele necesare, atât pentru cei sănătoși cât și pentru cei afectați de boală. În studiul său –COVID-19-optiuni-terapeutice-pentru-fiecare-stadiu-al-bolii-, disponibil tuturor, profani sau specialiști în domeniu, cercetătorul oferă soluțiile necesare pentru a ne pregăti apărarea în fața virusului și mijloacele de luptă în cazul contactării lui. Înarmați cu aceste informații, curaj și credință în Dumnezeu, vom răzbi cu siguranță și prin această furtună anti-umană.
Victor Roncea: Domnule Virgiliu Gheorghe, ați publicat zilele acestea un material vast, un îndrumar, să spunem, privind terapia COVID-19, adresat după cum rezultă din text medicilor, dar și publicului larg pentru o mai bună înțelegere a acestei boli, a modului în care ar trebui să acționăm la contractarea ei. Ce v-a determinat să faceți acest lucru?
Virgiliu Gheorghe: Cred că mai întotdeauna există mai multe motive pentru care facem un lucru. Acest îndrumar s-a născut cumva natural plecând de la niște nevoi reale. În primul rând, eu însumi am fost interesat că aflu cât mai multe privind boala, căci putea să mă atingă și pe mine și familia mea, ceea ce s-a și întâmplat, fără chiar să-mi dau seama la momentul respectiv. Pe urmă, am fost rugat de mulți prieteni să-i sfătuiesc chiar de la începutul pandemiei, privitor la ce să facă ca să prevină contaminarea sau o formă gravă. Atunci am plecat de la măsurile de bun simț ce țin de întărirea imunității, adică niște suplimente alimentare, intuiții care s-au dovedit ulterior întemeiate. Așa a apărut un mic material pe care l-am dezvoltat în timp. Țin minte că primele recomandări au fost telefonice către o prietenă din Italia și conțineau Vitamina D 3, Zinc, Seleniu, Vitamina C și Magneziu. Erau niște lucruri simple care ar trebui făcute în lupta cu orice afecțiune virală sau bacteriană.
Pe urmă, au fost interviul privind efectele Vitaminei C în COVID-19 pe care mi l-a solicitat la începutul pandemiei chiar site-ul ActiveNews, dar și trei interviuri din revista Familia Ortodoxă [disponibile aici]. Mărturisesc că acestea m-au motivat mult ca să adâncesc tema din punct de vedere științific. A fost mult de muncă, de citit, iar formarea mea în domeniul biofizicii, cu aplecare către cercetarea medicală căreia mi-am dedicat cea mai mare parte a timpului în ultimii 10 ani de viață m-a ajutat enorm.
Ați menținut legătura și cu medici care s-au confruntat direct cu boala?
Evident, în primul rând prin însăși preocupările mele profesionale actuale sunt în contact permanent cu medicii, dar am comunicat în mod deosebit cu câțiva prieteni medici care au avut mai mulți pacienți și mi-au comunicat din experiența lor. De altfel, am urmărit atent și mărturiile marilor medici din America, Franța și alte țări ale lumii care au repurtat succese în lupta cu această boală.
Dacă ar fi să trageți o concluzie principală privind tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2 care ar fi aceasta?
Scandalizant poate, dar boala aceasta nu a fost și nu este tratată corespunzător. E vorba de un război pe care îl pierdem pentru că nu ne-am hotărât încă să ieșim la luptă. Se petrece un lucru ciudat căruia nu-i găsesc explicație. Există o imensă literatură științifică care vorbește despre prevenția în COVID sau să spunem măsurile cele mai potrivite pentru contractarea unei forme ușoare, există cu mult mai multe studii privind ce trebuie făcut în primele 7 zile de la debutul simptomelor, precum și pentru următoarele două săptămâni și, totuși, toate acestea nu sunt rezumate nicăieri în mass-media în tot ce înseamnă promovarea bolii, căci asta avem în ultimă instanță.
Mass-media ne repetă obsesiv de n-ori pe zi câți s-au mai infectat, câți s-au spitalizat, câți au murit. Dar rareori spune câți s-au vindecat. Deci speranță nu este, ci numai frică, teroare. Pe urmă, prevenția, probabil că numai asta e sponsorizată de guvern, ne spune cum să ne păzim să nu intrăm în contact cu virusul, măști în special, dar nimic privind ce să facem dacă intrăm în contact cu virusul. De la mine de acasă până la serviciu, trecând pe bulevardul Ștefan Cel Mare în București văd numai îndemnuri la folosirea măștii, de parcă aceasta e dumnezeul protecție.
Mă întrebam însă într-o zi, de ce oare nu se scrie undeva despre faptul că formele cele mai grave le fac cei care au deficit de vitamina D și că tot românul ar trebui să și-o dozeze și să consume suplimente până o aduce la un nivel normal?
Dați o căutare pe site-urile de studii medicale și veți vedea că există peste 50.000 de articole care asociază suplimentarea de Vitamina D 3 și formele ușoare de COVID. Oare nu sunt suficiente pentru o campanie națională? Oare nu înseamnă ceva pentru a avea motiv să salvăm cu ajutorul informației acesteia viețile la mii de oameni?
În afară de suplimentul de Vitamina D, ce e bine să mai știm?
Am amintit de Vitamina D, dar există multe alte lucruri care ar trebui știute. De pildă majoritatea oamenilor nu cunosc simptomele minime care pot apărea. Mă sună unii oamenii și îmi spun că au gust, deci înseamnă cu nu s-au îmbolnăvit cu COVID . Dar asta nu înseamnă nimic! – le răspund. Numai unii își pierd gustul. De asemenea, oamenii nu realizează dacă au într-adevăr boala sau nu. Apar și situații cu totul hilare în care cu saturații de 89%-90%, cu o hypoxie fără simptome alarmante, mă sunau să mă întrebe dacă ei nu se tratează degeaba, neavând COVID-19, ci cu totul altceva. Asta în condițiile în care ambii soți erau în aceeași situație. Dar ce credeți că aveți, le zic? Pneumonie. Bun, dar în pneumonia clasică nu există silent hypoxia (hipoxia tăcută) de care sufereau oamenii aceștia de mă puteau întreba dacă au COVID-19 în condițiile în care ei aveau o desaturare serioasă. Ați văzut să se vorbească undeva în mass-media că pe perioada pandemiei e obligatoriu să ai la îndemână în momentul oricărei răceli mai serioase un puls-oximetru ca să poți să urmărești saturația, ca să vezi de scade, confirmându-ți astfel că este vorba de COVID-19?
Nu, n-am văzut. Dar știu că dacă e sub 90% e deja de doctor. Într-adevăr, e un instrument medical accesibil și folositor. Așadar, cum ar trebui să ne luptăm?
Într-adevăr trecem printr-un război, iar acesta trebuie dus după legile războiului. Trebuie strategie, iar pentru aceasta trebuie să ne cunoaștem dușmanul. Și să-l stârpim. E esențial să ne întărim apărarea, dar să știm să și luptăm. Adică confruntarea trebuie să ne găsească pregătiți. Dar nu asta am făcut până acum. Despre boală oamenii și chiar mulți medici nu știu astăzi mai nimic. Nu știu de pildă cum arată exact primele simptome. Nu știu care este probabilitatea să o facă. Nu realizează cât de riscant este să facă o formă gravă. Nu știu ce să facă dinainte de a contracta boala, deci cum să-și pregătească sistemul imunitar. Nu li se spune nimic despre alimentația de prevenție, de alimentația pe perioada bolii.
Un singur lucru ni se spune. Protejați-vă! În caz de simptome, testați-vă, iar dacă ieșiți pozitiv așteptați cuminte acasă ca să vedem de sunteți printre cei norocoși care vor face o formă ușoară sau, ghinionul dumneavoastră, dacă saturația scade, febra crește și nu mai scade la paracetamol, atunci așteptați-ne pe noi că venim să vă luăm și să vă ducem. Că o să vă mai întoarceți vreodată acasă nu vă poate garanta nimeni. Ghinion! Cam așa este filmul cel mai des întâlnit.
Dumneavoastră cum vedeți că ar trebui să se desfășoare lucrurile?
Păi cum v-am spus. Toți, absolut toți oamenii trebuie să-și întărească imunitatea. Trebuie să ia toate măsurile ca să recupereze cât pot ceea ce au pierdut în ultimii ani. Adică să lucreze ca să diminueze factorii de risc astfel ca boala să nu-i prindă nepregătiți. Pe urmă, trebuie să știe de la primele simptome ce trebuie să facă. Să se lupte în primele 7 zile ale bolii, căci sunt esențiale în stăvilirea replicării virale, chiar dacă aparent simptomele din această perioadă sunt foarte ușoare. Nu trebuie frică, ci curaj. Iar dacă apare inflamația, este nevoie de anticoagulant și antiinflamator.
Acestea se pot prescrie curent?
Medicii de familie, absolut toți, ar trebui să știe să prescrie aceste medicamente pentru a salva viața bolnavilor. Desigur, antiinflamatoriile trebuie să intre în terapie mai târziu ca să nu se favorizeze replicarea virală. Așadar, ele trebuie introduse din momentul apariției inflamației, în general după ziua a 7-a, a 8-a de la debutul simptomelor. Pe urmă arta mi se pare să poți corela anticoagulantele și antiinflamatoriile cu statusul clinic al bolnavului. Trebuie doar curaj și puțină informare, căci experiența va veni imediat.
Cunosc însă un caz în care un medic a recomandat anticoagulant, iar altul și-a dat și el cu părerea și a zis că ăsta se dă numai în spital. Familia a scos bolnavului anticoagulantul, iar după trei zile acesta a făcut AVC ischemic cu pareză pe mâna și piciorul stâng. Fiind, așadar, și bolnav de covid nu a putut beneficia de tromboliză și dintr-un om sănătos de 63 de ani a ajuns în numai câteva zile să se lupte cu moartea. Acum a scăpat de COVID, dar a rămas cu pareza.
Dar practic cum se petrec lucrurile în boala asta?
În primul rând, oamenilor le este frică să recunoască că au boala. Acum mai este și nebunia cu testele mai rapide cu determinarea antigenelor SARS CoV-2, care sunt extrem de slabe și dau mari erori. Adică le faci când ai deja de câteva zile simptome, ziua 3-5, îți dau negativ și te culci fericit pe o ureche cum că nu ai nimic. Ți-a răspuns practic așteptărilor, în timp ce boala trece în stadiul inflamatoriu când deja e destul de târziu să mai faci tu însuți ceva. Atunci suni la medicul de familie care te întreabă cam ce saturație ai. Dacă e scăzută în jurul a 90-93 te îndeamnă speriat să chemi salvarea și începe o altă dramă. Majoritatea medicilor de familie recomandă azitromicina, care singură fără hidroxichlorochină nu ajută la mai nimic. Poate doar mai încarcă organismul cu toxicitate. Ea are un efect ușor antiviral, amplificat însă de hidroxichlorochină, dar pe infecțiile bacteriene pulmonare, care apar la 9-11% din cei care fac forme grave nu are niciun efect. Am documentat mult acest lucru în studiu.
În fine, luând azitroxul bolnavii se liniștesc și mai mult. Mulți nici nu mai așteaptă să le dea doctorul de familie, ci își iau singuri și sunt fericiți că au făcut ce trebuie. Dacă îi întreb de vitamina D 3 îmi zic, da, iau, dar când aduc vorba de doză îmi zic că doar un detrical de 2000 pe zi. Asta înseamnă că în circa un an, cu o absorție intestinală bună s-ar putea să ajungă la un nivel normal. Însă în următoarele două săptămâni de boală deficitul va contribui major la deteriorarea stării și poate chiar moartea lui. Așa că tot la nivelul amăgirii se plasează cum am văzut că fac cei mai mulți, presimțind, totodată, că va veni ceva mai rău.
Cât credeți că ar trebui să ia un om care ajunge într-o astfel de situație?
Am scris în acest îndrumar. Cât mai mult. Sunt studii cu 100.000 UI pe zi timp de 5 zile. Vă spun sincer că până în urmă cu câteva zile mi-era și mie frică să afirm astfel de doze ca să nu fiu luat de nebun, dar m-am convins că nu e mult după discuția cu un medic infecționist, bun prieten, care îmi spunea că recent a pierdut un pacient, o doctoriță bolnavă de COVID, într-un spital din București, tocmai pentru că avea un nivel foarte scăzut al acestei vitamine și nu a reușit să o crească în cele câteva zile în care furtuna de citokine i-a luat viața. Desigur, în administrarea vitaminei D în doze mari trebuie făcută prevenție, trebui dozat nivelul acesteia, dar și a parahormonului PTH. El îmi spune că administrează acum sute de mii de unități de Vitamina D3 în numai câteva zile cu un succes terapeutic foarte bun.
Vorbiți de prevenție, care credeți că poate fi rolul acesteia în lupta cu boala?
Aș zice că infinit mai mare decât cel al purtării măștii. Și vă spun și de ce. Am câteva exemple, prieteni și apropiați, care în ultimele luni au luat dozele corespunzătoare de suplimente și nu au pățit nimic, deși s-au mișcat în jurul oamenilor bolnavi de COVID. Un preot, de pildă, a interacționat cu foarte mulți bolnavi și nu s-a atins boala de el. E drept că pe lângă suplimente ia săptămânal și 2 comprimate de hidroxichlorochină la distanță de 3 zile, după cum am auzit că fac și mulți medici din întreaga lume. E de mult folos.
Dar cum se face că s-au îmbolnăvit mulți oameni care poartă mască, chiar din susținătorii ei înfocați, iar alții, care nu poartă, nu?
Vă dau încă un exemplu, ca răspuns: un alt prieten lucrează în domeniul medical și toți colegii lui de birou, absolut toți au făcut boala, purtând consecvent masca tot timpul, iar el, care nu suportă masca și nu o poartă, nu a făcut boala. Lucrând în contact cu terapiile intensive a fost testat săptămânal pe toată această perioadă. Pur și simplu nu s-a infectat niciodată. La el la serviciu, deci nu în birou, din 45 de angajați 35 au făcut boala documentați cu teste PCR. La el în birou, toți în afară de el.
Deci suplimentele consumate constant, zilnic, fără nicio excepție, luni de zile, în doze mari, l-au protejat de boală mai mult decât masca pe colegii lui. Masca nu numai că nu te poate apăra de boală, dar poate și crește severitatea acesteia, prin lipsa unui nivel normal de oxigen pe o perioadă lungă de timp de-a lungul zilei.
În încheiere, care ar fi recomandarea dumneavoastră principală privind riscurile contaminării cu SARS CoV-19 și lupta cu această boală?
Să ne informăm cât mai bine. Se citește enorm de multă literatură de cea mai proastă calitate pe internet. Se pierd ore, sute de ore în talk show-uri interminabile pe tema COVID-19 și mulți dintre oameni chiar au o deschidere intelectuală destul de mare și ar putea cu mult mai mult. Cred că dacă numai o mică parte a acestui timp ar fi dedicată informării, aprofundării unor cunoștințe medicale minime privind această afecțiune, am putea să micșorăm puțin anumiți factori de risc unde putem interveni mai repede și mai ușor, dar cel mai important, boala nu ne-ar lua pe nepregătite. Vom ști ce să facem imediat ce ne-am contaminat, realizând fără confuzie acest lucru și vom începe imediat tratamentul cu suplimente, care ajută enorm, dar și o abordare antivirală cu ajutorul unui medic care deja e bine informat și experimentat în această boală.
Dacă s-ar face numai atât și cred că s-ar câștiga mai mult decât ne putem imagina la scara unui popor. Acesta ar trebui să fie în fond și rolul mass-mediei, al informării populației, rol pe care astăzi nu și-l asumă. Nădăjduiesc ca materialul pe care l-am adus la cunoștința publicului românesc să suplinească această inexplicabilă lipsă de informare privind cea mai contagioasă boală virală cunoscută până acum și să fie ajutați astfel oamenii cât mai bine.
Mulțumim!
În preambulul studiului său, dr. Virgiliu Gheorghe mulțumește medicilor dr. Laurențiu B. și dr. Ana D., care nu au dorit să devină cunoscuți, dar au citit cu multă atenție materialul și i-au dat sugestii importante, dar și tuturor medicilor din întreaga lume și citeză pe prof. dr. Christian Perronne, prof. dr. Didier Raoult, prof. dr. Paul Marik, dr. Peter A. McCullough, care l-au inspirat și încurajat prin observațiile lor științifice, dar mai ales prin atitudinea lor, pentru a duce studiul până la capăt și a-l face public pentru a ajuta cât mai mulți oameni. “Aceștia sunt doar câțiva dintre mari profesori doctori, infecționiști, epidemiologi ai lumii care au afirmat adevărul împotriva mainstream-ului, asumându-și nu numai oprobiul unei părți semnificative ale mass-mediei, dar, adesea și o critică nejustificată sau o ostracizare instituționalizată ce susține mai curând interese materiale, decât să apere necondiționat sănătatea oamenilor, viața acestora.”, afirmă autorul.
Sursa: http://www.activenews.ro
