Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie

Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie (ΧΙV)

  • 26/02/2017
Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie (ΧΙV)

Pustnicii goi care trăiesc pe Athon sunt transmisioniștii pământului către Dumnezeu. * Un oarecare monah pleacă timp de 20 de zile de la mănăstirea sa (cu rânduială de sine) și spune că va merge în Tesalonic, dar merge într-un cuptor vechi, taie două crengi drept acoperiș și stă 20 de zile, mâncând posmag și bând apă.

Continuare.....

Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie (ΧIII)

  • 23/02/2017
Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie (ΧIII)

Cu mândria, cu egoismul, ușor se poate vătăma cineva. Vezi aceasta chiar și la șerpi. Pe viperă o poți omorî cu ușurință. Fiindcă are venin, stă acolo, ridică capul, mișcă limba ca foarfecile și provoacă. Are încredere de sine; este sigură pe sine. De aceea apuci înaintea ei, iei o piatră și o omori. Pe când ceilalți șerpi, de îndată ce-i vezi, pleacă. * Când se lovesc două pietre tari, scot scântei. Dar când una este moale, oricât de tare ar fi cealaltă, nu ies scântei. Tot astfel și cu oamenii. Cel smerit este piatră moale. Într-un dispută cel smerit...

Continuare.....

Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie (ΧΙΙ)

  • 21/02/2017
Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie (ΧΙΙ)

Cel smerit orice bine ar face, îl uită îndată. Pe când cel mai mic bine ce i se face, îl socotește foarte mare și simte recunoștință. Nu-l uită niciodată, simte că este nemulțumitor. Există astfel de suflete. * Sporire duhovnicească este să nu-și amintească monahul niciun bine de-al său. Ajunge la sensibilitate, uită toate faptele sale bune și spune „n-am făcut nimic bun”. * Trebuie să ne rugăm pentru ceilalți cu inima. Un suspin din inimă face cât o rugăciune; chiar cât ore întregi de rugăciune, pot să spun.

Continuare.....

Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie (ΧΙ)

  • 18/02/2017
Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie (ΧΙ)

Dacă monahul nu poate să spună „bine mi-a făcut starețul că m-a ocărât, eu sunt de vină”, cel puțin să spună „mă pune la încercare” și să nu facă pe supăratul și să spună că „nu mă iubește”. * Fratele care are frământătură bună, gânduri bune, nu poate să pună gândul cel rău. Gândurile rele vădesc un suflet slab, care are multă împătimire. Este nevoie să-și recunoască căderea, să se pocăiască și într-o săptămână vor pleca toate.

Continuare.....

Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie (Χ)

  • 17/02/2017
Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie (Χ)

Atâta nevoință, atâta strădanie ca să se dezlipească sufletul de lume și apoi simte nostalgie pentru lume. Chiar dacă nu are de gând să meargă în lume, totuși se gândește la lume. Mintea este atunci ca un avion neaterizat. A reușit diavolul. Își cheltuiește monahul viața sa la mănăstire și mintea lui se află în lume. * Când omul crede că este nepricopsit, își vede necurăția, dar simte mângâiere, nădejde, siguranță, atunci există sporire și pricopseală duhovnicească. Pe când dacă spune că este nepricopsit, dar are stres și deznădejde, atunci înseamnă...

Continuare.....