Cel complexat mereu se compară pe sine însuși cu cei din jur. Cel smerit însă nu se compară pe sine cu niciun om. Pentru el nu are noimă așa ceva, fiindcă nu-i lipsește nimic. Doar cu Sfinții se compară și însemnează din când în când pe cărarea sa lăuntrică punctul unde se află.
Comparația
Related Posts
Fericire dincolo de această lume
De ce învaţă oamenii prin durere şi suferinţă, şi nu prin plăcere şi fericire? Foarte simplu, fiindcă plăcerea…
Lucrare duhovnicească cu lupa
– Părinte, cum poate cineva să se vadă pe sine întotdeauna păcătos? – Atunci când se cercetează cu…
Apostolul zilei (Fapte 21, 26-32)
În zilele acelea, Pavel, luând cu el pe cei patru bărbați, curățindu-se împreună cu ei a doua zi,…