Îţi doresc, fiul meu, ca Dumnezeul răbdării și al mângâierii să te întărească în boala ta, în care ai căzut cu voia Lui.
Am aflat că te‑ai îmbolnăvit grav. M‑a durut mult și am rugat‑o pe Maica Domnului să te facă bine, mai întâi sufletește, iar apoi trupește.
Să cugeţi, fiul meu, la Sfinţii Mucenici, care au răbdat atâtea și atâtea pentru dragostea lui Hristos. Să spui și tu: „Rabdă, smerite suflete, chinurile bolii ca să te izbăvești de chinurile iadului”.
Acei Mucenici au intrat de bunăvoie în chinurile muceniciei, în timp ce tu suferi fără de voie. Iar aceasta este bine, te va folosi mult; ajunge doar să rabzi certarea Domnului cu bucurie și mulţumire. Acestea și altele asemenea să le cugeţi, astfel încât să te întărești în răbdare și să primești mângâiere.
Extras din Poveţe părinteşti – Cuviosul Efrem Filotheitul, Editura Evanghelismos.
