5 lucruri de știut despre Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, cunoscut și sub denumirea populară de „Postul Sâmpetrului”, este cel de-al treia post din cadrul anului bisericesc. El a fost rânduit de Biserica noastră în cinstea celor doi mari Apostoli ai creștinătății, care au contribuit decisiv în lucrarea de transmitere și vestire a Sfintei Scripturi, dar și în organizarea creștinismului primelor secole.

În contextul în care Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel aduce an de an în actualitate mai multe întrebări și nedumeriri legate de zona liturgică și practică a Bisericii, precum și de multe alte aspecte care țin de tradiție, ne-am gândit să alegem cinci dintre cele mai importante informații pe care ar trebui să le știm acum, la începutul acestei perioade aparte a anului bisericesc și să explicăm care este relevanța lor pentru întregul parcurs al vieții noastre creștine.

Când a apărut Postul Sfinților Apostoli?

Conform specialiștilor în teologie liturgică, primele menționări scrise despre existența acestui post în cultul Bisericii apar în secolul al IV-lea, atunci când Constituțiile Apostolice vorbesc despre o săptămână de dezlegare după Praznicul Pogorârii Sfântului Duh, urmată de o altă săptămână de postire: „Deci, după ce prăznuiți Cincizecimea, sărbătoriți o săptămână și, după acea săptămână, postiți una, căci este drept să ne veselim pentru darul de la Dumnezeu și să postim după relaxare”. Consemnări legate de acest post se găsesc în scrierile Sfinților Atanasie cel Mare, Teodoret, Episcopul Cirului sau Leon cel Mare, care numește postul acesta „Postul de vară” sau „al Cincizecimii”. Se pare că, la început, perioada aceasta de postire era respectată cu precădere în cadrul cercurilor monahale, iar mai apoi s-a extins și la credincioșii din lume.

Cât durează Postul Sfinților Apostoli?

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel are o durată variabilă de la an la an, deoarece el începe în funcție de data Paștilor, care și ea este schimbătoare. Mai exact, pentru că Paștile este sărbătorit între 4 aprilie și 8 mai, durata Postul Sfinților Apostoli se scurtează, de la 28 de zile (durata cea mai lungă) până la desființarea lui (în anii în care Învierea Domnului cade după data de 1 mai).

Cum ar trebui să ținem acest post?

Învăţătura pentru posturi din Ceaslovul Mare ne spune că luni, miercuri şi vineri se mănâncă legume fără ulei, iar marţi şi joi se face dezlegare doar la untdelemn şi vin. Totodată, pentru ca postul să fie deplin, nevoința trupească trebuie „acompaniată” tot timpul și de cea sufletească: de rugăciune, milostenie şi de orice faptă bună care îl are ca destinatar pe aproapele.

Când se face dezlegare la pește?

Dezlegarea la peşte în Postul Sfinților Apostoli se face, de regulă, în zilele de luni, marţi şi joi dacă în aceste zile este prăznuit vreun Sfânt cu doxologie mare şi cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn şi vin. În cazul în care într-una dintre aceste zile este prăznuit hramul unei Biserici, se dă, de asemenea, dezlegare la peşte. Anul acesta, din cele nouă zile de post, 3 sunt consemnate în calendarele noastre cu dezlegare la pește. Mai exact, vom putea consuma pește și fructe de mare în zilele de: 24 iunie, de praznicul „Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul” și 25-26 iunie, fiind zile de sâmbătă și Duminică.

Se pot organiza nunți în această perioadă?

Stim că, dintotdeauna, evenimentele festive au purtat cu ele o „aură” a tradiției populare. Astfel, legat de momentul nunții, există o credință din popor conform căreia mirii care și-au programat nunțile în lunile mai și iunie ar trebui să se răzgândească sau să-și asume din start faptul că relația lor se va destrăma imediat. Să ținem, oare, cont de acest îndemn? Evident, NU. Pe întreaga durată a acestui post, ca și în cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunți, însă dintr-un alt motiv. Unul foarte simplu din punct de vedere duhovnicesc: atmosfera de post, în care intensificăm rugăciunea, pocăința și smerenia, nu poate fi „în ton” cu petrecerile lumești și cu distracția din timpul nunții. „A face nunți în aceste zile înseamnă a sfida, dacă nu chiar a batjocori rânduielile bisericeşti aşezate în vederea desăvârşirii noastre morale. De aceea se şi spune că nunțile oficiate în timpul Posturilor nu durează, ca un fel de pedeapsă a lui Dumnezeu şi plată pentru nesocotirea rânduielilor sfinte. Chiar dacă dobândim dispensă sau dezlegare de a face nuntă în asemenea perioade, este bine să nu le oficiem”, explică părintele Nicolae Necula, fost profesor de liturgică al Facultății de Teologie din București.

Așadar, să încercăm ca această perioadă aparte din viața Bisericii să fie una aparte, în toată puterea cuvântului, și pentru sufletele noastre. Să urmăm zelul misionar al Sfinților Apostoli Petru și Pavel, curajul lor în apărarea credinței și să-i chemăm mereu în rugăciunile noastre. Plecându-ne genunchii seara, înaintea Icoanei lor, să îi rugăm să fie mijlocitori pentru noi înaintea Mântuitorului, dăruindu-ne sănătate, bucurii și toate cele de folos.

Sursa: http://blog.bizanticons.ro.

Total
421
Shares
Previous Post

Despre frumusețe, împotriva femeilor care se împodobesc

Next Post

Lucrarea tăcută a lui Dumnezeu

Related Posts