Un creştin evlavios povesteşte:
„Când eram mic am rămas orfan de tată. Mama mea s‑a căsătorit din nou, iar pe mine m‑au dus la orfelinat. Mai târziu, când am crescut, m‑au luat împreună cu ei. Tatăl meu vitreg mă trimitea să vând lozuri, lua apoi banii pe care îi câştigam, mă maltrata şi mă bătea mult. Odată am căzut în deznădejde şi am spus: Pentru mine nu există Dumnezeu?
M‑am dus apoi în biserică să mă rog şi am sărutat picioarele Celui Răstignit. Dar, vă spun şi mă cutremur, am simţit că sărut cu adevărat picioare, cu carne şi oase!”.

Related Posts
Dragostea cea dulce
Căci atunci împărăţeşte Dragostea cea dulce, Iisus Mântuitorul meu, Iubirea cea preadulce, Cu Părintele şi Făcătorul meu şi…
26/08/2020
Evanghelia zilei (Luca 13, 1-9)
„În vremea aceea au venit unii la Iisus, vestindu-L despre galileenii al căror sânge Pilat l-a amestecat cu…
23/11/2023
Înființarea Patriarhiei Române, un act de dreptate și responsabilitate
În data de 4 februarie 2025, cronica Ortodoxiei românești încrustează în existența ei sărbătorirea a 100 de ani…
04/02/2025