Mergând Sfântul Spiridon la Sinodul cel dintâi a toată lumea de la Niceea şi rămânând într-o noapte să găzduiască la o casă de oaspeţi, pizmătăreţii arieni au tăiat în ascuns capetele celor doi cai ai lui, cu care pornise la drum. Când s-a făcut ziuă, sluga lui a văzut răutatea ce se făcuse de către eretici şi l-a înştiinţat pe Sfântul Spiridon despre aceasta.
Atunci Cuviosul, nădăjduind în Dumnezeu, a poruncit slugii să pună capetele tăiate la locul lor.
Sluga, făcând în grabă ceea ce i se poruncise, a lipit, din greşeală, capul calului alb la cel negru şi al celui negru la cel alb şi îndată au înviat caii şi au stat pe picioarele lor.
Apoi Sfântul Spiridon a plecat cu ei la drum.
Toţi cei care-i vedeau se mirau de acel lucru minunat, cum calul cel negru are cap alb şi calul cel alb are cap negru.
Şi astfel, cu această minune i-a ruşinat pe eretici.
Extras din Păstorul cel bun- Viaţa și minunile Sfântului Spiridon, episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni – Arhim. Antonios Pakalidis, Editura Evanghelismos.
