Sfântul Calistrat lui Dumnezeu s-a rugat,
Mulţumindu-I Lui din tot cugetul său.
Pe Mucenic bestial chinuindu-l,
Torţionarul îi grăieşte, batjocoritor:
„Tu, acesta, ce în Răstignit ai nădejde,
Cunoaşte că vei pieri,
Cum pieri-vor din astă slăvită cetate şi toţi ce ce cred întocmai ţie,
Până la unul!”.
Sfântul Calistrat lui Dumnezeu se roagă,
Şi astfel grăieşte către călău:
„Tu păcătosul meu trup îl vei ucide,
Și al meu sânge îl vei vărsa pe pământ,
Dar cunoaşte, călăule, că deasupra lui slăvită Biserică se va înălţa.
Sabia ta fi-va aceea ce va împlini astă dorire a mea!”.
Precum a grăit Sfântul
Aşa s-a şi întâmplat,
Căci mucenicescul lui sânge a strigat ca o trâmbiţă
Ce conştiinţele oamenilor le-a trezit.
Atunci cetatea s-a botezat,
Înălţatu-s-a prorocită Biserică,
Iar a Mucenicului Sfânt dorire s-a împlinit.
Sfântul Mucenic Calistrat acum în ceruri sade,
Înconjurat de ceilalţi sfinţi mucenici împreună cu dânsul.
Ei înaintea Tronului Ceresc pentru noi se roagă, împreună cu îngerii,
Ca şi noi să ne mântuim,
Ca şi întru noi Domnul să Se proslăvească.
Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.
Puteți citi și:
